Justiția este un serviciu public, iar reforma sistemului judiciar trebuie să pornească de la această realitate și să fie construită transparent, cu consultări reale, nu în spatele ușilor închise, avertizează Expert Forum (EFOR) într-un policy brief semnat de Laura Ștefan și Cezara Grama.
Potrivit organizației, discuțiile despre schimbări legislative în justiție nu trebuie purtate exclusiv cu vârful sistemului judiciar, ci în cadrul unor dezbateri serioase care să includă atât magistrați critici, cât și organizații neguvernamentale cu experiență pe domeniu. În lipsa unei astfel de abordări, România riscă să repete „practica nocivă” care a permis adoptarea modificărilor la legile justiției ale căror efecte „ne îngrozesc azi”.
Raportul pleacă de la ideea că soluțiile există și că o parte dintre probleme pot fi corectate „mâine”, prin modificări legislative, dacă există voință politică.
Iată raportul integral:
Cum s-a ajuns la „criza profundă” din sistem
EFOR arată că o parte din problemele actuale își au originea în modificările aduse legilor justiției în 2018. Însă pachetul de legi adoptat în 2022 – prezentat inițial ca o reparație a derapajelor din 2018 – a introdus, potrivit raportului, proceduri necompetitive și netransparente în cariera judecătorilor și procurorilor, care au făcut posibilă concentrarea puterii „în mâinile a câtorva oameni”.
Organizația subliniază că legile din 2022 au fost adoptate printr-o procedură accelerată, cu spațiu limitat pentru dezbatere publică, iar procesul a fost criticat inclusiv pentru lipsa consultării consistente și pentru evitarea solicitării avizului Comisiei de la Veneția.
Cinci urgențe: „probleme care pot fi rezolvate mâine”
Raportul identifică o listă de urgențe care, în viziunea EFOR, trebuie abordate prioritar pentru a consolida independența justiției și încrederea publică.
1) Corupția judiciară: competența să revină la DNA
Prima urgență indicată este revenirea competenței de investigare a corupției judiciare la DNA, ca „prim pas” pentru reducerea impunității de care ar beneficia în prezent magistrații.
EFOR reconstituie traseul din ultimii ani: în 2018, competența a fost luată de la DNA odată cu crearea SIIJ; apoi, în 2022, SIIJ a fost desființată, dar în locul revenirii la DNA a fost creat un mecanism considerat și mai slab, prin desemnarea unor procurori de la Parchetul General și din parchetele de pe lângă curțile de apel, numiți de plenul CSM fără criterii clare de selecție.
Raportul susține că, de la înființarea SIIJ și până în prezent, corupția judiciară „nu mai este investigată” în mod efectiv, în timp ce, anterior (2002–2018), DNA a trimis în judecată 160 de fapte de corupție judiciară.
2) Promovările și funcțiile de conducere: proceduri competitive, transparente, bazate pe merit
A doua urgență vizează revizuirea procedurilor de promovare și numire în instanțe și parchete, pe motiv că legile din 2022 au formalizat mecanisme de concentrare a puterii.
EFOR indică explicit cazul promovării la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde, din 2018, selecția nu mai include probă scrisă, iar concursul se bazează pe interviu și evaluarea activității anterioare, ceea ce ar oferi o marjă mare de discreție Secției pentru judecători din CSM.
În paralel, pentru multe funcții de conducere (vicepreședinți, șefi de secție), numirea nu mai este competitivă: acești magistrați sunt propuși de șeful instanței/parchetului și numiți de secția relevantă a CSM, ceea ce, în analiza EFOR, poate transforma colegiile de conducere în structuri dominate de persoane „loiale” conducerii, slăbind mecanismele de tip checks and balances.
3) „Promovarea pe loc” și criza de personal: eliminare sau suspendare prelungită
Raportul atrage atenția și asupra efectelor promovării pe loc: magistrații pot obține grad profesional superior și salariul aferent fără să părăsească instanța/parchetul inferior, ceea ce – combinat cu valul de pensionări – ar fi contribuit la o criză de personal și la dificultăți de ocupare a posturilor în structurile superioare, mai ales în parchete.
Deși promovarea pe loc este suspendată temporar până la finalul lui 2025, EFOR avertizează că există riscul revenirii din 2026 și cere fie eliminarea practicii, fie prelungirea suspendării.
4) Disciplina și libertatea de exprimare: oprirea folosirii sancțiunilor ca instrument împotriva vocilor critice
O altă urgență privește practica disciplinară: EFOR consideră gravă deschiderea de acțiuni disciplinare „în cascadă” și arată că există magistrați care acuză de ani de zile că cei care critică decizii sau nereguli din sistem devin ținte ale Inspecției Judiciare.
Raportul notează că standardele europene privind libertatea de exprimare a magistraților sunt clare și avertizează asupra riscului de „reducere la tăcere” a vocilor critice. Este menționată și hotărârea CEDO din 2024 în cazul judecătorului Cristi Danileț, prezentată ca un reper relevant pentru problema sancționării discursului public.
5) Repartizarea aleatorie a dosarelor: audit independent
În fine, EFOR cere un audit independent privind repartizarea aleatorie a dosarelor și managementul ulterior, invocând semnale din interiorul sistemului despre vulnerabilități în repartizare sau schimbarea completurilor după alocare.
Organizația susține că aceste practici lovesc în credibilitatea unui sistem deja fragil și că doar clarificarea vulnerabilităților și introducerea unor garanții împotriva manipulării pot contribui la reconstruirea încrederii publice.
Dincolo de urgențe: marile teme pe termen mediu și lung
Pe lângă aceste măsuri imediate, EFOR indică și câteva direcții de reformă structurală pe termen mediu și lung: durata excesivă a procedurilor, accesibilitatea sistemului pentru întreaga societate (inclusiv ajutorul public judiciar), încărcarea instanțelor cu procese repetitive și regândirea structurii instanțelor/parchetelor mici pentru utilizarea eficientă a resurselor.
- Documentar Recorder „Justiție capturată” (Video)
- O judecătoare deturnează „conferința extraordinară” de la Curtea de Apel București și confirmă ancheta Recorder. Șefa instanței îi răspunde cu acuzații (Video)
- Laurențiu Beșu, judecătorul care a depus mărturie în documentarul Recorder, a cerut ieșirea din magistratură
- O judecătoare confirmă toate mecanismele prezentate de Recorder: Nu știu dacă funcționează ceva în România mai bine decât corupția din Justiție. Să vă luați orice speranță, e un sistem controlat (Video)