Kievul este dispus să renunțe la ambiția de a adera la NATO în schimbul unor garanții de securitate ferme din partea Occidentului, într-o posibilă formulă de compromis pentru a pune capăt războiului cu Rusia, a declarat, duminică, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Declarația a fost făcută înaintea negocierilor cu emisarii americani și europeni de la Berlin, relatează Reuters, citată de News.ro.
Este vorba despre o schimbare majoră de poziție pentru Ucraina, care a urmărit constant aderarea la NATO ca principală garanție de securitate împotriva agresiunii rusești și care are această aspirație inclusă în Constituție.
În același timp, renunțarea la NATO reprezintă una dintre cererile-cheie ale Moscovei, alături de concesiile teritoriale, pe care Kievul continuă să le respingă.
Zelenski: Un compromis din partea Ucrainei
Zelenski a explicat că garanțiile de securitate oferite de SUA, statele europene și alți parteneri occidentali ar putea înlocui, în mod practic, protecția oferită de articolul 5 al NATO.
„Încă de la început, dorința Ucrainei a fost să adere la NATO, acestea fiind garanții reale de securitate. Unii parteneri din SUA și Europa nu au susținut această direcție”, a spus Zelenski, într-o discuție cu presa desfășurată pe WhatsApp.
El a precizat că alternativele analizate includ garanții bilaterale de securitate cu Statele Unite, angajamente similare articolului 5 din partea Washingtonului, precum și garanții din partea unor state europene și a altor aliați, precum Canada și Japonia.
„Aceasta este o oportunitate de a preveni o nouă invazie rusă. Și este deja un compromis din partea noastră”, a subliniat Zelenski, insistând că aceste garanții trebuie să fie obligatorii din punct de vedere legal.
Cererile Rusiei: neutralitate, fără NATO și retrageri teritoriale
Președintele rus Vladimir Putin a cerut în mod repetat ca Ucraina să renunțe oficial la ambițiile de aderare la NATO, să accepte statutul de stat neutru și să nu permită staționarea de trupe NATO pe teritoriul său. Moscova solicită, de asemenea, retragerea forțelor ucrainene din zone aflate încă sub controlul Kievului, în special din estul Ucrainei.
Surse ruse au declarat anterior că Putin ar dori un angajament scris din partea Occidentului privind oprirea extinderii NATO spre est, ceea ce ar exclude explicit Ucraina, Georgia, Moldova și alte foste republici sovietice de la o eventuală aderare.
Negocieri la Berlin și un plan în 20 de puncte
Declarațiile lui Zelenski vin în contextul unor negocieri intense la Berlin, unde președintele ucrainean urmează să se întâlnească cu emisari americani și lideri europeni, într-un moment descris de aliați drept „critic” pentru viitorul Ucrainei.
Un oficial american a confirmat că Steve Witkoff, trimisul special al președintelui Donald Trump, și Jared Kushner, ginerele acestuia, se deplasează în Germania pentru discuții cu partea ucraineană și cu aliații europeni. Alegerea lui Witkoff, care a condus negocierile privind propunerea de pace a SUA, sugerează că Washingtonul vede o posibilă deschidere diplomatică la aproape patru ani de la invazia rusă din 2022.
Zelenski a declarat că Ucraina, SUA și partenerii europeni analizează un plan în 20 de puncte, care ar putea duce la un armistițiu, precizând însă că Kievul nu poartă discuții directe cu Rusia. El a adăugat că un armistițiu de-a lungul actualelor linii de front ar putea fi o soluție „echitabilă”.
Presiuni americane și divergențe cu Europa
Sub presiunea administrației Trump de a accepta un acord de pace care, în forma inițială, reflecta în mare parte cererile Moscovei, Zelenski a acuzat Rusia că prelungește deliberat războiul, continuând bombardamentele asupra orașelor și infrastructurii energetice a Ucrainei.
Marea Britanie, Franța și Germania au lucrat la ajustarea propunerilor SUA, care într-un proiect anterior solicitau Ucrainei să cedeze mai mult teritoriu, să renunțe la NATO și să accepte limitarea forțelor armate.
În paralel, aliații europeni încearcă să consolideze sprijinul financiar pentru Kiev, inclusiv prin utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse pentru finanțarea bugetului militar și civil al Ucrainei.
Războiul continuă, avertismentele se intensifică
În timp ce negocierile sunt în desfășurare, situația de pe teren rămâne critică. Zelenski a declarat că sute de mii de oameni sunt încă fără energie electrică după atacurile rusești asupra infrastructurii de energie, încălzire și apă, publicând imagini cu clădiri distruse și incendiate.
„Rusia prelungește războiul și încearcă să provoace cât mai mult rău posibil poporului nostru”, a spus liderul ucrainean.
Invazia Rusiei din 2022 a deteriorat profund relațiile Moscovei cu Occidentul și a determinat avertismente tot mai dure din partea NATO. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a declarat recent la Berlin că NATO trebuie să fie pregătită pentru un conflict de amploarea celui din Al Doilea Război Mondial și a avertizat că „noi suntem următoarea țintă a Rusiei”.
Kremlinul a respins aceste afirmații. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a calificat declarațiile lui Rutte drept „iresponsabile”, susținând că liderii occidentali „nu înțeleg despre ce vorbesc”.