Rezervele strategice de petrol se diminuează rapid în contextul în care ţările recurg la ele pentru a amortiza impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu.
Războiul din Iran care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă-cheie prin care trecea în jur de 20% din comerţul global de petrol înainte de izbucnirea conflictului, a provocat un şoc al aprovizionării cu carburant la o scară fără precedent în ultimele decenii.
Asta a forţat ţări la nivel global să caute alternative pentru a umple acest gol. Numeroase guverne, mai ales din ţări asiatice, care sunt foarte dependente de energia din Orientul Mijlociu, au introdus măsuri în vederea diminuării cererii de carburanţi.
Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) a coordonat o masivă scoatere pe piaţă a rezervelor de petrol în martie (aproximativ 400 de milioane de barili) din stocurile pentru cazuri de urgenţă aflate în ţările industrializate. Măsura a fost menită să asigure o aprovizionare adecvată şi să stabilizeze preţul petrolului brut.
Rezervele strategice au amortizat şocul petrolului
Înainte de război pieţele globale de petrol brut erau în surplus, iar economii majore şi-au alcătuit rezerve strategice vaste. Cele mai mari rezerve la nivel global sunt deţinute de China, SUA şi Japonia.
În decembrie 2025 China avea în inventar aproape 1,4 miliarde de barili în rezerve atât de stat, cât şi ale firmelor comerciale, potrivit datelor Administraţiei Informaţiilor Energetice (AIE) din SUA.
SUA aveau în jur de 413 milioane de barili în Rezerva Strategică de Petrol şi alte 411 milioane de barili în inventarul comercial de petrol brut.
Japonia avea la rândul ei 263 de milioane de barili doar în rezervele controlate de guvern.
La rândul lor, ţările UE sunt obligate prin lege să aibă stocuri de urgenţă egale cu cel puţin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum.
Ţările UE au contribuit cu doar 20% la cele 400 de milioane de barili scoşi pe piaţă prin măsura coordonată de IEA. Germania a scos din rezerve 19.5 milioane de barili, Franţa 14.6 milioane, Spania 11.6 milioane şi Italia 10 milioane.
India avea în rezerva sa strategică în jur de 21 de milioane de barili, potrivit AIE din SUA. Această rezervă asigură acoperirea lipsei de importuri nete de petrol pe o durată de 9,5 zile, potrivit S&P Global. Dar acoperirea lipsei se extinde la aproximativ 74 de zile dacă se apelează la rezervele deţinute de firmele petroliere aflate în posesia statului.
La aceste rezerve strategice se adaugă milioane de barili de petrol brut din Rusia, care se află la bordul unor nave aflate pe mare. Această cantitate a devenit şi ea accesibilă cumpărătorilor din Asia, după ce SUA au suspendat temporar sancţiunile impuse petrolierelor din dorinţa de a augmenta aprovizionarea la nivel global.
Când vor ajunge rezervele de petrol la limita inferioară?
Aceste rezerve de petrol au ajutat până acum la amortizarea şocului energetic şi la gestionarea aprovizionării volatile.
Dar la aproape trei luni de la izbucnirea războiului, tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz este sistat în ciuda speranţei că Washingtonul şi Teheranul se îndreaptă încet spre o înţelegere de încetare a conflictului, ceea ce ar permite redeschiderea căii navigabile de importanţă crucială.
Dat fiind că această întrerupere persistă, ţările continuă să arunce pe piaţă petrol atât din rezervele lor strategice, cât şi din inventarele companiilor comerciale, care se golesc rapid. IEA a informat că rezervele observate la nivel global s-au diminuat în lunile martie şi aprilie cu 246 de milioane de barili.
Şeful agenţiei, Fatih Birol, a avertizat recent că rezervele de petrol "nu sunt nesfârşite" şi se împuţinează "foarte rapid" în întreaga lume. El a subliniat de asemenea că va fi nevoie "de mult timp" pentru producţia şi rafinarea unei cantităţi de petrol care să permită reumplerea rezervelor la capacitatea existentă înainte de război.
Banca de investiţii Goldman Sachs din SUA a lansat un avertisment similar săptămâna trecută, afirmând că rezervele de petrol la nivel global s-au diminuat în această lună cu o cantitate record.
Pe 18 mai, Neil Shearing, economist-şef în cadrul Capital Economics, a scris într-o notă că, "în ritmul actual de golire, rezervele comerciale de petrol vor ajunge la un nivel critic la sfârşitul lunii iunie". În cazul în care condiţiile de aprovizionare nu se vor ameliora curând, "preţurile ar putea să crească brusc", a mai avertizat el.
Ce efect va avea golirea rezervelor asupra preţurilor?
Situaţia actuală face să crească îngrijorarea unei penurii de carburant, mai ales pe perioada verii când cererea ajunge la apogeu.
Dacă întreruperea aprovizionării persistă, "penuria nu va fi la fel de acută în toate ariile geografice şi sectoarele", a explicat pentru DW Antoine Halff, expert în materie de energie în cadrul Centrului pentru Politică Energetică Globală al Universităţii Columbia.
El apreciază că ţările asiatice vor fi cele mai afectate, fiindcă depind foarte mult de energia din Orientul Mijlociu, iar carburantul pentru aviaţie se numără printre sectoarele şi categoriile de produse unde impactul va fi cel mai mare.
Aceasta va face ca preţul carburanţilor din petrol să crească "şi aceasta se va resimţi peste tot, inclusiv în ţări care beneficiază de aprovizionare din surse interne, cum ar fi SUA", a mai precizat Halff.
Preţul petrolului brut este deja mare comparativ cu nivelul la care se afla înaintea izbucnirii războiului, reflectând întreruperea unui lanţ important de aprovizionare şi riscurile geopolitice existente.
În acelaşi timp, preţurile au fost volatile şi sensibile la titlurile din presă, dând înapoi după luări de poziţie care indicau o rezolvare rapidă a conflictului şi crescând după alte declaraţii care sugerau că strâmtoarea va rămâne blocată pentru mai mult timp.
Unele ţări deja au introdus măsuri pentru diminuarea cererii şi pentru economisirea petrolului, între care reducerea săptămânii de muncă în Philipine sau limitarea folosirii transportului în Pakistan.
O nouă scoatere coordonată pe piaţă a unor rezerve strategice de petrol?
În toiul diminuării inventarului de petrol guvernele par să se teamă de o nouă aprovizionare coordonată din rezervele strategice.
Ministrul francez de Finanţe, Roland Lescure, care a fost săptămâna trecută gazda omologilor săi din ţările G7, a declarat pentru Financial Times că rezervele sunt "finite" şi nu pot fi scoase pe piaţă "fără a exista în acest stadiu vizibilitate asupra duratei şi intensităţii conflictului".
Halff a afirmat la rândul său că dacă Strâmtoarea Ormuz va rămâne blocată pentru un timp considerabil mai îndelungat, "guvernele nu pot face prea multe pentru a asigura aprovizionarea şi a meţine preţurile sub control în acelaşi timp".
"Accesarea petrolului din rezervele strategice poate ajuta, dar numai până la un anumit punct, fiindcă proviziile nu sunt nelimitate", a subliniat el.
Autor: Srinivas Mazumdaru
Ucraina se oferă să ajute România să se apere de drone, după lovitura de la Galați
Nicușor Dan atacă la CCR legea privind copiii care nu răspund penal: „Transformă o măsură de protecție într-o obligație de constrângere”
FCSB, anunț despre viitorul lui Syiabonga Ngezana
Tarifele RCA au crescut cu peste 12% în ultimele 6 luni. ASF explică de ce
Sindicaliștii din vămi fac protest față de legea salarizării prin exces de zel. Controalele amănunțite vor crește timpii de așteptare
Ziua 1556 Atac cu drone la granița României. Foc la cea mai mare rafinărie din Volgograd. Ucraina a tăiat coridorul terestru Crimeea - Donbas (Video). Cargo turcesc, lovit în Marea Neagră
