Timp de o oră și 20 de minute, o dronă a survolat România fără să fie oprită, traversând Dobrogea și Bărăganul până în județul Buzău, trecând în apropierea unor obiective militare și energetice importante.
Deși primele aeronave trimise în interceptare au fost Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, lovitura decisivă a fost dată de un pilot român de F-16, după ce drona zburase deja aproximativ 200 de kilometri prin cerul nostru.
Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu explică de ce interceptarea a fost una dificilă.
Într-o intervenție la Digi24, el spune că drona a zburat aproximativ o oră și 20 de minute în spațiul aerian al României, după ce fusese detectată la circa 20 de kilometri est de Sulina.
„Ulterior, a zburat pe un traseu care i-a permis să treacă nu numai pe lângă centre populate, dar și pe lângă obiective importante. S-a apropiat de Fetești, dacă nu și de Cernavodă, a zburat pe traseul Sulina-Brăila-Fetești, a survolat Bărăganul, îndreptându-se, probabil, spre alte baze pe care le avem noi, mă refer la Bobocu, în județul Buzău, și așa mai departe”, a declarat comandorul în rezervă.
Potrivit lui Mateiu, urmărirea unei drone care zboară lent și la altitudine joasă este o misiune complexă, cu atât mai mult cu cât avionul F-16 dispune de un radar mai puțin performant decât Eurofighter Typhoon, aeronava folosită de militarii italieni aflați în misiune de poliție aeriană în România.
„Radiolocatoriștii noștri a trebuit să urmărească o țintă care a zburat cu o viteză mică, avansând vreo 200 și ceva de kilometri într-o oră și 20 de minute, la o altitudine joasă. Dispozitivul a funcționat. Am trimis două celule, inițial italienii, care au un radiolocator foarte bun, dar probabil nu au găsit soluție de tragere, ori era deasupra localității, ori situația nu a permis, ulterior am trimis o celulă cu F-16 românesc, F-16 are un radiolocator mai prost decât al unui Eurofighter”, a explicat acesta.
Comandorul a arătat că, în cazul unei drone care zboară la joasă înălțime, radarul F-16 funcționează în modul destinat urmăririi țintelor aflate spre sol, iar identificarea finală revine pilotului.
„Merge în două moduri - look up (aer-aer) și look down (aer-sol). Paradoxul face ca atunci când vânează dronele să lucreze în modul aer-sol, pentru că dronele zboară la o altitudine mică. Ai noștri au avut acest sistem sniper care permite să se vadă infraroșu.
Important e că ai noștri au reușit să găsească ținta, una e verticalizarea țintei, alta e identificarea vizuală de către pilot. Au găsit o soluție de tragere și în final este o victorie foarte importantă de moral. Descurajăm agresorul și încurajăm forțele noastre aeriene”, a spus Mateiu.
În încheiere, acesta a apreciat că operațiunea reprezintă „un eveniment important pentru credibilitatea capacității militare a României” și a transmis felicitări militarilor implicați: „merită un bravo din tot sufletul”.
Semnal de alarmă pentru economia mondială: petrolul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril
Ziua 1612 Ucraina lovește din nou rețeaua Wildberries și o uzină din industria de apărare. ISW: Kremlinul pregătește o nouă mobilizare. Fertilizare in vitro pentru văduvele rușilor
Horoscop zilnic: 24 iulie
Cristi Chivu s-a decis: Jucătorul pe care "îl vrea cu orice preț" la Inter
