Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, marţi, începerea judecăţii în dosarul în care Călin Popescu Tăriceanu a fost deferit justiţiei pentru neîncetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, în calitatea pe care o avea, de preşedinte al Senatului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în şedinţa din Camera de Consiliu de marţi, să respingă ca nefondate cererile şi excepţiile formulate în cauză.
"Constată legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală cu rechizitoriul nr. 402/P/2018 din 26 noiembrie 2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Secţia de urmărire penală şi criminalistică, privind pe Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton şi Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii", se arată în decizia ICCJ.
Hotărârea poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.
Tăriceanu a fost trimis în judecată în decembrie
În decembrie, Parchetul General a dispus trimiterea în judecată a lui Călin Popescu Tăriceanu, care, în calitatea pe care a avut-o de preşedinte al Senatului, nu a făcut demersurile necesare pentru încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, care fusese declarat incompatibil şi nu avea dreptul să ocupe o funcţie publică.
La rândul său, senatorul Cristian Marciu a fost trimis în judecată pentru uzurpare de calităţi oficiale.
L-a ajutat pe Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator
Procurorii precizau că, deşi primul inculpat se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015 când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016, calitatea oficială de senator.
”În această calitate a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări etc.).
Faţă de cel de al doilea inculpat, s-a reţinut că, în perioada 2 martie 2017 - 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului României, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al primului inculpat şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare”, au mai transmis procurorii.
Potrivit acestora, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale sus-menţionate, l-a ajutat pe primul inculpat să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.
Rechizitoriul împreună cu dosarul cauzei au fost trimise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cristian Marciu, incompatibil din 2015
Cristian Marciu a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în martie 2015, prin decizie definitivă.
Instanţa a stabilit că senatorul a fost în stare de incompatibilitate începând din 2010, când a ocupat funcţia de consilier judeţean şi vicepreşedinte al CJ Giurgiu şi calitatea de acţionar al unei firme de construcţii, SC Profi Crim Construct, fiind înregistrat şi ca PFA.
În martie 2017, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Senatului să vacanteze mandatul lui Marciu (PSD) din cauza incompatibilităţii, ceea ce nu s-a întâmplat.
Mai mult, în 2020, preşedintele interimar al Senatului Robert Cazanciuc a sesizat CCR privind un conflict juridic între Parlament şi PÎCCJ, din cauza ingerinţei directe a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Legislativului, în contextul urmăririi penale declanşate împotriva fostului preşedinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu.
În octombrie, CCR a respins sesizarea lui Cazanciuc.
Citește și:
