Karim Khan a fost înlăturat din funcția de procuror-șef al Curții Penale Internaționale, după ce organismul de supraveghere al instituției a constatat că acesta a comis abateri grave în legătură cu acuzații de abuz sexual. Este pentru prima dată când statele membre ale CPI demit procurorul Curții. Khan a negat în mod repetat acuzațiile, iar avocații săi susțin că procedura disciplinară a fost incorectă.
Statele membre ale Curții Penale Internaționale au votat vineri pentru demiterea procurorului-șef Karim Khan, într-o decizie fără precedent în istoria instituției, relatează The Guardian.
Potrivit unor surse familiarizate cu rezultatul votului, 82 dintre cele 125 de state membre au susținut înlăturarea lui Khan, în cadrul unei reuniuni speciale organizate la sediul ONU din New York.
Decizia încheie o procedură disciplinară care a durat aproape doi ani și care a analizat acuzațiile formulate de o femeie care a lucrat pentru Karim Khan la Curtea Penală Internațională. Acuzațiile includ comportamente sexuale coercitive și fără consimțământ, despre care femeia susține că s-ar fi repetat pe o perioadă îndelungată.
Votul statelor membre a venit după ce organismul de conducere și supraveghere al Curții a concluzionat că procurorul a comis abateri grave în legătură cu acuzațiile de abuz sexual.
În iunie, Biroul Adunării Statelor Părți anunțase rezultatul procedurii disciplinare și trimisese cazul către cele 125 de state membre, singurele care aveau competența de a decide dacă procurorul rămâne sau nu în funcție.
The Guardian descrie demiterea drept un moment fără precedent și finalul unui episod care a afectat puternic credibilitatea Curții.
Khan se retrăsese anterior temporar din activitate, iar conducerea procuraturii fusese preluată de adjuncții săi pe durata anchetei.
În iunie, organismul care reglementează profesia de avocat în Anglia și Țara Galilor îl suspendase, de asemenea, temporar din exercitarea profesiei, în așteptarea clarificării cazului.
Cine este Karim Khan
Karim Khan este un avocat britanic specializat în drept penal internațional. El a fost ales procuror al Curții Penale Internaționale în 2021 pentru un mandat de nouă ani, care ar fi trebuit să se încheie în 2030.
În această funcție, a condus biroul responsabil cu investigarea și trimiterea în judecată a persoanelor acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.
Mandatul său a inclus unele dintre cele mai sensibile anchete ale Curții, între care cele privind războiul din Ucraina, conflictul din Gaza, Sudanul, Afganistanul și situația din Filipine.
Sub conducerea sa, procuratura CPI a cerut mandate de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, a premierului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru israelian al Apărării Yoav Gallant.
Acuzații apărute în 2024
Acuzațiile împotriva lui Khan au devenit publice în 2024. Femeia care a lucrat în cadrul CPI a susținut că acesta ar fi manifestat în mod repetat un comportament sexual coercitiv și neconsensual, atât în contexte profesionale, cât și private.
O anchetă a ONU și procedurile interne ale Curții au analizat mărturiile, documentele și apărările celor implicați.
Procesul a fost însă contestat de echipa lui Khan. Avocații săi au afirmat că ancheta a fost afectată de deficiențe procedurale și că unele concluzii nu au fost susținute de un standard probatoriu suficient.
Khan a susținut că nu a comis nicio faptă ilegală sau necorespunzătoare.
O procedură lungă și controversată
Cazul a trecut prin mai multe etape și evaluări, inclusiv o anchetă realizată de structuri de control ale ONU și o analiză juridică solicitată de CPI.
Un grup de judecători care a examinat materialul probator a criticat unele aspecte ale anchetei și a apreciat că probele nu îndeplineau standardul penal foarte ridicat al dovedirii „dincolo de orice îndoială rezonabilă”.
Acest lucru nu a însemnat însă automat închiderea procedurii disciplinare. Standardul aplicabil unei decizii administrative privind menținerea în funcție nu este neapărat identic cu cel necesar pentru o condamnare penală.
În cele din urmă, organismul de supraveghere a considerat că există abateri grave, iar decizia finală a fost trimisă statelor membre.
Prima demitere a unui procuror CPI
În cei peste 20 de ani de funcționare a Curții Penale Internaționale, niciun procuror-șef nu mai fusese îndepărtat prin votul statelor membre.
Decizia este importantă nu doar pentru cariera lui Karim Khan, ci și pentru instituție, care se află deja sub presiune politică din partea unor state care contestă investigațiile și mandatele sale.
CPI a fost criticată și sancționată de administrația americană după emiterea mandatelor de arestare pentru lideri israelieni. Rusia nu recunoaște jurisdicția Curții și a reacționat, la rândul său, împotriva oficialilor implicați în dosarul privind Ucraina.
În acest context, scandalul intern și procedura îndelungată împotriva procurorului au afectat și mai mult imaginea instituției.
