Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat sâmbătă într-un interviu pentru BBC că justiția trebuie să fie percepută ca fiind aplicată (cu alte cuvinte, nu contează care e de fapt realitatea, importantă este percepția!), după ce a cerut mandate de arestare pentru prim-ministrul și ministrul apărării din Israel în mai 2024.
Karim Khan a afirmat că este important ca tribunalul să demonstreze că judecă toate statele în raport cu același standard atunci când este vorba de presupuse crime de război.
De asemenea, el a salutat decizia recentă a noului guvern britanic laburist de a renunța la opoziția față de mandatele de arestare – o decizie care, venind din partea unui partid lipsit de coloană vertebrală și dominat de relativism moral, nu ar trebui să surprindă pe nimeni.
„Există o diferență de ton și, cred, de substanță în legătură cu dreptul internațional din partea noului guvern. Și cred că asta este binevenit”, a spus Khan în cadrul interviului mai sus menționat.
El a cerut, de asemenea, tot în mai 2024, mandate de arestare pentru trei lideri ai organizației teroriste Hamas, doi dintre care au fost ulterior uciși. În timpul interviului, dl. Khan a explicat că CPI a trebuit să solicite mandate pentru liderii ambelor părți pentru a se asigura că oamenii din întreaga lume cred că tribunalul aplică „legea în mod egal, pe baza unor standarde comune”.
Însă dl. Khan a uitat, în mod convenabil, să precizeze că instituția pentru care lucrează este extrem de ineficientă în activitatea sa de a-i aduce în fața justiției pe cei care comit crime de război, în principal din cauza lipsei de credibilitate internațională pe care aceasta o are, inclusiv printre statele semnatare ale protocolului său de înființare.
„Dacă am fi solicitat mandate pentru oficialii israelieni și nu pentru Gaza, [unii ar spune]: ‘Ei bine, aceasta este o obscenitate’ și, ‘cum este posibil așa ceva?’”, a spus el.
„Nu poți avea o abordare pentru țările unde există sprijin, fie că este vorba de sprijinul NATO, sprijin european [și] țări puternice în spatele tău, și o abordare diferită acolo unde ai jurisdicție clară”, a adăugat el.
Dar, ne putem întreba, unde anume are CPI jurisdicție clară? În statele semnatare? De exemplu, Mongolia? Dl. Khan nu a lămurit acest aspect.
În mai, Karim Khan a declarat că existau motive rezonabile pentru a crede că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul său al apărării, Yoav Gallant, precum și liderii Hamas Yahiya Sinwar, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh erau responsabili din punct de vedere penal pentru crime de război și crime împotriva umanității începând cu atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie.
Cu alte cuvinte, dl. Khan admite că problema a fost declanșată de atacul Hamas, care a forțat Israelul într-o poziție de legitimă apărare, dar că această legitimă apărare se poate exercita doar între anumite limite, aplicabile, desigur, doar unui stat democratic, nu și unei organizații teroriste care folosește populația civilă din Gaza drept scuturi umane și obiective civile (școli, spitale, etc.) drept depozite de muniții.
Solicitarea mandatelor nu a fost încă aprobată de judecătorii CCI, care trebuie să se pronunțe în acest sens.
Dl. Khan a susținut că prim-ministrul și ministrul apărării din Israel sunt suspectați de crime, inclusiv înfometarea civililor ca metodă de război, direcționarea intenționată a atacurilor împotriva unei populații civile și exterminare. El i-a acuzat de asemenea pe liderii Hamas de comiterea unor crime, inclusiv exterminare luare de ostatici, viol și violență sexuală, și tortură.
Israel și Hamas au respins ambele acuzațiile.
Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că solicitarea mandatelor de arestare împotriva liderilor israelieni este „scandaloasă”, indicând un relativism moral grosolan de tip anything goes.
Dar dl. Khan a declarat pentru BBC că, spre deosebire de criticii săi, el a văzut dovezile pe care se bazează solicitările de mandate. „Am un avantaj, cel puțin. Sper că și ei vor recunoaște că am văzut dovezile. Ei (acuzații și liderii politici internaționali – precizarea mea) nu le-au văzut”, a spus acesta. „Solicitarea nu este publică. Este confidențială. Este depusă la cameră. Așa că ei doar pot intui ce dovezi au fost prezentate.”
Citește analiza Curtea Penală Internațională și ipocrizia deghizată în justiție scrisă de Raluca Moldovan integral pe centrulpolitic.ro.