Centrala electrică de la Brazi, din judeţul Prahova, care asigură aproximativ 10% din energia electrică produsă în ţară, a fost oprită, marţi, din cauza lipsei alimentării cu apă. Oprirea centralei are loc pe fondul crizei apei, cauzată de creşterea turbidităţii în barajul Paltinu, care asigura furnizarea apei către platforma industrială.
Unitatea de la Brazi, considerată ca având „un rol esenţial în asigurarea stabilităţii reţelei de electricitate şi în securitatea aprovizionării cu energie” a fost oprită, marţi, au declarat surse din administraţia locală din judeţul Prahova pentru News.ro.
Informaţia este confirmată de datele publicate de Transelectrica privind indisponibilităţile programate sau accidentale ale unităţilor de producţie cu putere instalată mai mare sau egală cu 100 MW.
Două turbine oprite din lipsă de apă
Potrivit unui document public al Transelectrica, retragerea din funcţiune a centralei de la Brazi este catalogată drept una „accidentală”, motivul retragerii fiind „debitul redus de apă, tehnologică datorită unor avarii comunicate de Apele Române” printr-o adresă datată 2 decembrie.
Documentul precizează că două dintre cele trei turbine, cu capacităţi instalate de 306 (pe abur), respectiv 262,95 (pe gaze naturale) megawaţi au ca interval programat de oprire 2 decembrie ora 12:00 – 4 decembrie, ora 1:00.
A doua turbină pe gaze naturale, cu capacitate instalată de 262,95 megawaţi, are ca interval programat de retragere din funcţiune 3 decembrie ora 12:00 4 decembrie ora 01:00.
România importă mai multă energie decât produce
„Confirmăm că centrala electrică Brazi a fost oprită neplanificat din cauza debitului scăzut al apei tehnologice și a restricțiilor de apă, factori aflați în afara controlului companiei. Conform cerințelor legale, întreruperea a fost notificată către REMIT. Continuăm să monitorizăm situația”, au transmis reprezentanții OMV Petrom, citați de Mediafax.
În urma închiderii centralei de la Brazi, România este importator net de energie, având un consum de 7.998 MW și o producție de 6.619 MW, potrivit datelor Transelectrica.
Centrala a costat jumătate de miliard de euro
Centrala electrică cu ciclu combinat de la Brazi a fost pusă în funcţiune în 2012, în urma unei investiţii de 530 milioane de euro.
Unitatea are o capacitate instalată de 860 MW şi este compusă din două turbine pe gaze naturale, fiecare cu o capacitate de 290 MW, două cazane de recuperare şi o turbină cu abur cu o capacitate de 310 MW, potrivit datelor oficiale ale Petrom.
„Cu o flexibilitate ridicată şi capacitate de pornire rapidă, centrala de la Brazi joacă un rol esenţial în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie în România, acoperind aproximativ 10% din energia electrică produsă în ţară. Pe lângă beneficiile operaţionale, centrala de la Brazi are emisii de CO₂ semnificativ mai reduse comparativ cu centralele clasice pe bază de cărbune”, se arată în prezentarea centralei, făcută pe site-ul companiei.
Anul trecut, centrala de la Brazi a acoperit, conform datelor furnizate de OMV Petrom, 10% din electricitatea generată în România, având o producţie anuală de aproximativ 5 terawaţi oră (TWh) cu emisii la jumătate comparativ cu o centrală pe cărbune cu putere similară.
În ceea ce priveşte securitatea energetică, producătorul Petrom subliniază că centrala de la Brazi „asigură o sursă stabilă şi fiabilă de energie electrică, în special în perioadele de cerere ridicată sau de producţie redusă din surse regenerabile”.
Precizările Ministerului Energiei
Sistemul Energetic Naţional dispune de capacităţi suficiente pentru a acoperi integral necesarul de consum, în contextul suspendării temporare a activităţii centralei de la Brazi, pentru două zile, a anunțat marți Ministerul Energiei. Pentru miercuri a fost convocată, însă, şedința Comandamentului Energetic Naţional.
”Mâine, la ora 13:30, va avea loc reuniunea Comandamentului Energetic Naţional. În acest context, ministrul Bogdan Ivan a solicitat Administraţiei Naţionale Apele Române să transmită de urgenţă expertiza privind volumul de apă tehnologică care poate fi furnizat în perioada următoare, pentru a permite repornirea în siguranţă a centralei Brazi”, au transmis oficialii ministerului, citați de News.ro.
Aceştia anunţă că centrala are o putere instalată de 832 MW în producţie de energie electrică în bandă.
”Această capacitate poate fi integral acoperită de disponibilul actual din Sistemul Energetic Naţional, care totalizează peste 19.800 MW, iar siguranţa în alimentare nu este afectată în niciun moment. Concret, capacitatea este acoperită prin tranzacţiile realizate de OMV Petrom pe Piaţa Intrazilnică cuplată, pentru echilibrarea propriului portofoliu. Doar o mică parte provine din disponibilul existent al Sistemului Energetic Naţional”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
În prezent, România beneficiază de multiple surse de energie stabilă, respectiv capacităţi de producţie în bandă:
- peste 6.600 MW capacităţi de producţie în bandă din hidroenergie;
- peste 1.400 MW producţie în bandă din energie nucleară;
- peste 2.700 MW producţie în bandă din hidrocarburi;
- peste 2.700 MW producţie în bandă în termoenergie.
Prefectura Prahova anunță că s-a putea primi sprijin din partea Termo Ploiești și Apa Nova. Potrivit instituției, Termo Ploiești ar putea furniza 100 m³/h de apă demineralizată începând de marți noapte, acoperind aproximativ 30% din necesarul rafinăriei, în timp ce Apa Nova analizează posibilitatea de a suplimenta cu încă 150 m³/h. Soluțiile au fost discutate într-o ședință de urgență convocată de prefect marți după-amiază, împreună cu reprezentanții instituțiilor implicate.
Cât mai durează criza de apă în Prahova și Dâmbovița
Furnizarea de apă potabilă către cei peste 100.000 de oameni din judeţele Prahova şi Dâmboviţa care nu au apă de vineri seară, s-ar putea relua săptămâna viitoare.
Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova a anunţat, luni, că, de marţi se va relua furnizarea apei din lacul de acumulare, însă aceasta nu va ajunge la consumatorul final „mai devreme de luni”. „Deci luni, normal, ar trebui să ajungă apă potabilă, dar până nu avem rezultatul buletinelor de măsurători, nu putem spune că vom avea apă potabilă. Deci luni se vor face aceste măsurători și, probabil, după ce vor ajunge acele rezultate, vom comunica faptul că apa va fi potabilă", a afirmat Virgiliu Nanu, citat de Agerpres.
Până atunci, pompierii distribuie zeci de mii de litri de apă potabilă în zonele afectate.
De ce au rămas fără apă peste 100.000 de oameni
Problemele de alimentare cu apă din Prahova și Dâmbovița au apărut după un fenomen extrem, care nu s-a mai înregistrat în ultimii 30 de ani: creșterea uriașă a turbidității apei din Barajul Paltinu.
Turbiditatea arată cât de mult noroi, argilă, nisip și particule fine sunt în apă. Cu cât turbiditatea este mai mare, cu atât apa e mai tulbure.
La Barajul Paltinu, turbiditatea a ajuns la 17.000 de unități, o valoare considerată aproape imposibil de tratat de orice stație din România (spre comparație, apă potabilă are sub 5 unități, apă tulbure după ploi are 100–200 unități, iar în cazuri severe 500–1.000 unități).
Cum s-a ajuns aici? Două fenomene s-au suprapus perfect:
- Primul: nivelul barajului a fost scăzut mult pentru executarea unor lucrări. Iar când nivelul unui lac este coborât se expune fundul bazinului, încărcat cu nămol și sedimente fine, se desprind și se destabilizează zone de mal, care sunt extrem de ușor de pus în mișcare.
- Al doilea: a plouat torențial zile la rând, cantități mari, fiind cod galben.
Cantitățile mari de apă au antrenat spre lac argilă, aluviuni, pământ de pe versanți, depuneri vechi de pe fundul barajului.
Cu nivelul coborât, apa a răscolit mult mai ușor aceste sedimente. Rezultatul este cea mai tulbure apă văzută în zonă în ultimele decenii. Nicio tehnologie existentă în România nu poate „curăța” rapid o apă atât de încărcată.
Acum, depinde exclusiv de natură. Turbiditatea scade doar în timp, pe măsură ce particulele se decantează în mod natural, în lipsa ploilor.