Vânzările globale de arme au crescut la niveluri fără precedent, cele mai mari 100 de companii de armament și servicii militare din lume generând venituri de 679 de miliarde de dolari în 2024. Totodată, cheltuielile pentru apărare în UE au crescut semnificativ anul trecut, pe măsură ce amenințările globale se intensifică, aproape dublându-se în ultimii cinci ani.
Nivelul record al înarmării pe plan mondial a fost atins pe fondul conflictelor din Gaza și Ucraina, al tensiunilor latente din Asia de Est și al bugetelor de apărare tot mai mari, se arată într-un raport emis luni de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).
Veniturile în creștere în industria apărării arată că războaiele devin din ce în ce mai mult comercializate, companiile private profitând atât de bugetele interne de apărare, cât și de contractele internaționale, menționează raportul citat de Newsweek.
Marii câștigători ai cursei înarmărilor
Cele mai mari 100 de companii de armament din lume au înregistrat împreună o creștere a veniturilor cu 5,9% în 2024, situație care reflectă impactul conflictelor în curs și al creșterii cheltuielilor militare globale.
În SUA, Lockheed Martin, Northrop Grumman și General Dynamics conduc clasamentul, determinând o creștere de 3,8% (334 de miliarde de dolari) a veniturilor obținute de SUA din producția de armament.
În Europa, 23 din cele 26 de companii de top au raportat câștiguri. Veniturile totale au crescut cu 13%, ajungând la 151 de miliarde de dolari.
O mare parte din această creștere este legată de războiul din Ucraina. Firmele europene și-au intensificat producția pentru a sprijini Kievul, deși asigurarea materialelor critice rămâne o provocare pe fondul înăspririi controalelor la export de către China.
Pe de altă parte, în ciuda sancțiunilor occidentale, producătorii ruși Rostec și United Shipbuilding Corporation și-au majorat, de asemenea, veniturile cu 23%, ajungând la 31,2 miliarde de dolari.
Explozia cursei înarmărilor
*Creșterea veniturilor celor mai mari companii de armament din lume în 2024
Raportul preconizează că veniturile globale din vânzările de armament vor rămâne ridicate în 2025, pe măsură ce conflictele din Ucraina și Gaza continuă să se intensifice, iar tensiunile persistă în Asia de Est.
Este de așteptat ca firmele să-și extindă investițiile în drone, sisteme de apărare aeriană și alte arme de înaltă tehnologie, în timp ce întreruperile lanțului de aprovizionare, anchetele de corupție și sancțiunile continuă să influențeze concurența. Producătorii emergenți din Orientul Mijlociu ar putea juca un rol din ce în ce mai semnificativ, în special în sistemele aeriene fără pilot și tehnologiile de combatere a dronelor.
Europa s-a trezit la realitate și se înarmează
O contribuție importantă la creșterea galopantă a veniturilor din sectorul armamentului o are continentul european. Cheltuielile pentru apărare în UE au crescut semnificativ pe măsură ce amenințările globale se intensifică și aproape s-au dublat în ultimii cinci ani.
În 2024, țările UE au cheltuit 343,2 miliarde de euro pentru apărare. Socotite laolaltă, Germania și Franța acoperă aproape jumătate din acest total, informează Euronews.
Germania se înarmează
Germania nu stă pe gânduri și conduce în topul cheltuielilor europene de înarmare cu 90,6 miliarde de euro, reprezentând 26,4% din totalul cheltuielilor de apărare ale UE. Franța e pe locul doi, cu 59,6 miliarde de euro, adică 17,4% din totalul UE.
Împreună, cele două țări cumulează 150 de miliarde de euro, reprezentând 43,8% din totalul cheltuielilor de apărare ale UE.
Italia ocupă locul trei cu 32,7 miliarde de euro, urmată îndeaproape de Polonia cu 31,9 miliarde de euro.
Spania ocupă apoi locul cinci, dar cheltuielile sale pentru apărare rămân relativ scăzute printre economiile europene majore, la 22,7 miliarde de euro. La începutul acestui an, președintele SUA, Donald Trump, a amenințat în mod special că va scoate Spania din NATO pentru că s-a opus unui angajament de a crește cheltuielile militare la 5% din PIB.
Împreună, primele cinci țări din clasament au cheltuit 237,5 miliarde de euro pentru apărare, ceea ce reprezintă 69,2% din totalul UE.
Unde e România
România a cheltuit aproape 8 miliarde și ocupă locul 10 în clasament, fiind depășită cu puțin de Belgia, dar situându-se înaintea Cehiei, Greciei și Finlandei. Țara noastră a cheltuit aproape dublu față de Ungaria pe armament, arată datele.
Ierarhia nu include Marea Britanie și Turcia, membri europeni majori ai NATO, chiar dacă nu fac parte din UE. Potrivit NATO, în 2024, Regatul Unit a cheltuit 65,8 miliarde de lire sterline (74,97 miliarde de euro) pentru apărare, în timp ce Turcia a cheltuit aproximativ 24,4 miliarde de euro.
Folosind prețuri constante din 2024, analiza arată că în UE cheltuielile pentru apărare au fost de 234,2 miliarde de euro în 2020. Acestea au crescut la 343,2 miliarde de euro în 2024 și se preconizează că vor ajunge la 381 de miliarde de euro în 2025.
Cheltuielile pentru apărare în UE în 2024
*Cheltuieli totale în miliarde de euro
Datele mai arată că 14 țări ale UE au cheltuit mai puțin de 5 miliarde de euro fiecare, iar opt state au cheltuit sub 2 miliarde de euro. Împreună, aceste 14 țări au cheltuit 28,2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă doar 8,2% din totalul UE. Grupul include Austria (4,9 miliarde de euro), Ungaria (4,5 miliarde de euro) și Portugalia (4,2 miliarde de euro). Malta, cel mai mic stat membru al UE, a înregistrat cele mai mici cheltuieli, de doar 99 de milioane de euro.
Europa se pregătește pentru a ține piept Rusiei
În ultimul deceniu, din 2015 până în 2025, cheltuielile pentru înarmare ale Europei au crescut cu 99%. În 2014, acestea s-au situat la cel mai scăzut nivel în termeni reali, la 188,5 miliarde de euro. De atunci, au crescut în fiecare an.
„În 2014, țările UE - majoritatea fiind și membre ale alianței NATO - au oprit tendința de scădere a bugetelor de apărare ca răspuns la prima invazie a Ucrainei de către Rusia”, a declarat Rafael Loss, cercetător în politici publice la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
La un summit NATO de la începutul acestui an, membrii Alianței au convenit să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, ca răspuns la presiunea Statelor Unite. Țările europene își propun să cheltuiască 3,5% din producție pentru apărare, în timp ce restul de 1,5% poate fi cheltuit pentru infrastructura de securitate mai largă.