Cine este Mîhailo Drapatîi, noul comandant-șef al armatei ucrainene: „Blindatul zburător” și rezistența din orașul natal al lui Zelenski

Cine este Mîhailo Drapatîi, noul comandant-șef al armatei ucrainene: „Blindatul zburător” și rezistența din orașul natal al lui Zelenski
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Se cunosc puține lucruri despre generalul-maior în vârstă de 43 de ani, care evită expunerea mediatică. Însă un lucru este incontestabil: Mîhailo Drapatîi e respectat de comandanții militari de rang înalt cu o vastă experiență, fiind considerat un lider eficient.

Volodimir Zelenski l-a demis marți pe Oleksandr Sîrskîi din funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și l-a numit pe Mîhailo Drapatîi în locul acestuia.

Decizia a venit pe fondul protestelor de amploare care au avut loc la Kiev și în întreaga Ucraină, manifestanții cerând insistent înlăturarea lui Sîrskîi din funcție.. Nemulțumirea publică față de Sîrskîi a izbucnit după ce Zelenski l-a demis săptămâna trecută pe popularul ministru al Apărării, reformatorul Mîhailo Fedorov.

Oleksandr Sîrskîi ( a promovat o structură de comandă puternic centralizată, bazată pe doctrina militară sovietică. El a fost criticat de soldați și analiști pentru tendința de a controla excesiv detaliile operaționale (micromanagement) și pentru cultivarea unei culturi de comandă militară de tip sovietic.

ADVERTISING

Drapatîi aduce un suflu nou la comanda armatei

Drapatîi a subliniat în repetate rânduri importanța asumării responsabilității de către comandanți și a efectuării de autoevaluări regulate pentru a învăța din greșeli, relatează The Kyiv Independent.

Noul comandant al armatei a lăudat mandatul de șase luni al lui Fedorov ca ministru al apărării, arătând că a observat un efort autentic de a schimba regulile care au guvernat mult timp armata, încercând să abordeze problemele pe care „sistemul s-a obișnuit să le ignore”.

Drapatîi a susținut demersul fostului ministru al apărării de a promova inițiative care să accelereze procesul decizional și să schimbe abordarea și, la fel ca Fedoro, a pledat pentru o reformă sistemică a armatei.

„Armata are nevoie de schimbare, însă, fără dreptate, nicio schimbare nu va avea sens pentru oamenii care duc acest război pe umerii lor în fiecare zi”, a arătat joi Drapatîi într-o postare pe Facebook, exprimându-și susținerea pentru Fedorov la o zi după demiterea acestuia.

„Un comandant nu are dreptul să tacă în fața problemelor, mai ales atunci când costul acestora se măsoară în oportunități pierdute, timp și vieți omenești. Tăcerea nu protejează armata; ea doar permite acumularea greșelilor până când acestea devin mult mai greu de corectat”, a subliniat el.

ADVERTISING

Un general care nu dă doar ordine

The Kyiv Independent prezintă evoluția acestui militar de carieră și rezultatele care l-au propulsat la conducerea armatei ucrainene.

Drapatîi a comandat anterior Forțele Reunite, o structură de comandă nou înființată pentru linia frontului din regiunea Harkiv (nord-est) și zonele adiacente.

De când a preluat coordonarea operațiunilor din regiunea Harkiv în toamna anului 2025, unitățile militare ucrainene – inclusiv Brigada „Hartiia” – au eliberat bucăți importante de teritoriu în zona orașului Kupiansk, care se afla la acea vreme sub amenințare.

Nu este clar în ce măsură succesul de pe câmpul de luptă poate fi atribuit lui Drapatîi, având în vedere că operațiunea a fost condusă de unități precum „Hartiia”, menționează publicația ucraineană.

Înainte de a prelua comanda Forțelor Reunite, Drapatîi a condus gruparea operațional-strategică (OSUV) „Dnipro”, o structură de comandă amplă care a coordonat liniile frontului din est și pe care Sîrskîi a desființat-o în octombrie 2025.

În calitate de comandant al grupării OSUV „Dnipro”, Drapatîi a fost apreciat pentru capacitatea sa de a „cere opinia subordonaților și de a afla de ce sprijin au nevoie”, în loc să se limiteze la a da ordine, a declarat pentru publicația ucraineană Rob Lee, cercetător principal în cadrul Programului pentru Eurasia al Institutului de Cercetare a Politicii Externe (FPRI) din Washington.

ADVERTISING

Lee, care vizitează frecvent linia frontului, a precizat că evaluarea sa se bazează pe discuții purtate cu mai mulți comandanți de brigadă.

În 2024, Zelenski l-a numit pe Drapatîi la comanda Forțelor Terestre, cea mai mare ramură a forțelor armate.

Episodul „blindatului zburător”

După ce și-a început cariera militară la vârsta de 21 de ani, în gradul de locotenent de tancuri, Drapatîi a avansat în ierarhie trecând prin lupte grele pe front, până la funcția de comandant de armată.

Originar din Camenița (Kamianets-Podilskyi), în vestul Ucrainei, Drapatîi a absolvit Institutul Forțelor de Tancuri din Harkov în 2004, într-o perioadă în care armata începea să se îndepărteze de moștenirea sa sovietică.

La începutul ocupației prin intermediari ruși a unor părți din regiunile Donețk și Lugansk, în 2014, Drapatîi, care avea atunci gradul de maior, comanda un batalion din cadrul Brigăzii 72 Mecanizate. El a intrat rapid în luptă în timpul eforturilor haotice de a contracara tentativele forțelor ruse de a cuceri Mariupolul.

Într-un episod care a căpătat ulterior amploarea unei legende, un blindat-amfibie din batalionul lui Drapatîi a străpuns una dintre baricadele improvizate, ridicate de forțele interpuse pe un bulevard principal din Mariupol.

Acest atac îndrăzneț a fost preludiul restabilirii depline a controlului ucrainean asupra orașului Mariupol și un simbol important al luptei Ucrainei împotriva „separatiștilor” pro-ruși, scrie publicația citată.

Când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, Drapatîi a condus apărarea unuia dintre sectoarele mai puțin cunoscute, dar critice, din faza inițială și haotică a războiului.

Rezistența de la Krivoi Rog

În calitate de adjunct al comandantului Grupului Operațional „Sud” al Forțelor Armate, Drapatîi a oprit înaintarea forțelor ruse spre Krivoi Rog, orașul natal al lui Zelenski, prevenind astfel un dezastru strategic pentru Ucraina.

Mai târziu în acel an, generalul a jucat un rol important în eliberarea orașului Herson și în alungarea forțelor ruse de pe malul vestic al fluviului Nipru.

În 2024, când forțele ruse au trecut granița într-o nouă ofensivă alarmantă asupra Harkovului, modul în care Drapatîi a organizat riposta — limitând Rusia la două mici zone-tampon la frontieră — i-a adus o recunoaștere sporită, într-o perioadă în care stilul de conducere al lui Sîrski era tot mai atent analizat și criticat.

A făcut ordine după Sîrskîi

Șase luni mai târziu, generalul a fost numit comandant al Forțelor Terestre, pe care, în opinia sa, le-a găsit într-o stare de „stagnare managerială”.

„O atmosferă de frică, lipsă de inițiativă, reticență față de feedback, indiferență față de problemele personalului, o disciplină de fațadă și o prăpastie adâncă între comandament și unități” — astfel a descris Drapatîi problemele majore cu care s-a confruntat în această funcție.

Eforturile generalului de a combate aceste probleme, care adesea oglindeau trăsături generale ale stilului de conducere al lui Sîrskîi în cadrul Statului Major, au contribuit la consolidarea imaginii lui Drapatîi drept un lider militar ucrainean modern, preocupat de oameni.

Marele eșec al lui Drapatîi

Drapatîi a demisionat din funcția de comandant al Forțelor Terestre ucrainene la 1 iunie 2025, în urma unui atac rusesc cu rachete balistice Iskander asupra unui poligon administrat de Centrul de instruire nr. 239, incident soldat cu moartea a 12 soldați ucraineni. Atacul a făcut parte dintr-o serie de lovituri rusești asupra centrelor de instruire ucrainene în 2025, soldate cu cel puțin 70 de morți și sute de soldați răniți.

Drapatîi promisese o anchetă completă și riguroasă după ce Rusia lovise un poligon la 1 martie, în localitatea Cerkaske din regiunea Dnipropetrovsk – atac soldat cu moartea a aproape 40 de militari aflați la instruire – și se angajase să pună capăt acestui șir de atacuri mortale.

În anunțul demisiei, el și-a asumat în mod explicit responsabilitatea pentru incapacitatea sa de a soluționa problemele fundamentale care stăteau la baza situației.

„Responsabilitatea difuză și impunitatea sunt o otravă pentru armată. Am încercat să le elimin din cadrul Forțelor Terestre. Însă, dacă tragediile se repetă, înseamnă că eforturile mele nu au fost suficiente”, a arătat Drapatîi.

„O armată în care comandanții își asumă responsabilitatea personală pentru viețile oamenilor este o armată vie. O armată în care nimeni nu răspunde pentru pierderi este o armată care moare din interior”, a continuat el.

„Când au avut loc acele lovituri cu rachete asupra poligonului, el a demisionat”, a declarat, într-un interviu din noiembrie 2025, Bohdan Krotevîci, fost șef de stat major al Brigăzii Azov, care colaborase îndeaproape cu Drapatyi în perioada în care acesta din urmă a asigurat interimatul la comanda unității Azov.

Krotevych a explicat că, în opinia sa, Sîrskîi nu i-a delegat lui Drapatîi suficiente atribuții pentru a-i permite să implementeze schimbări eficiente.

Fiind „un om de onoare”, Drapatîi a ales să renunțe la funcție în loc să caute scuze, a adăugat Krotevîci.

T.D.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google