Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat, marţi, Elveţia cu privire la ”încălcarea libertăţii de întrunire” prin măsuri pe care le consideră disproporţionate şi interzicerea manifestaţiilor publice pe care Guvernul elveţian le-a adoptat în 2020 împotriva epidemiei de Covid-19.
CEDO a fost sesizată în mai 2020 de către Comunitatea de la Geneva de Acţiune Sindicală (CGAS), o asociaţie elveţiană care s-a plâns de faptul că a fost nevoită să renunţe la organizarea unei manifestaţii, la 1 mai, după ce Guvernul elveţian adoptase prin ordonanţă restricțiile împotriva pandemiei, în martie 2020.
Între aceste măsuri se afla interzicerea manifestaţiilor publice şi private începând de la 16 martie 2020. În cazul unei nerespectări a interdicţiei, erau prevăzute sancţiuni penale de până la trei ani de închisoare. Interzicerea oricărei manifestaţii a fost relaxată la 30 mai şi ridicată la 20 iunie 2020.
În contextul unei ”carantine generalizate”, decretate în Elveţia la acea vreme, Tribunalul Federal, cea mai înaltă jurisdicţie din Elveţia, nu a verificat compatibilitatea ordonanţei cu Constituţia şi nu a examinat recursurile formulate împotriva acesteia, relatează AFP.
Decizie luată cu 4-3 voturi
În hotărârea publicată marţi, CEDO aminteşte de la bun început că ”ameninţarea la adresa sănătăţii publice” a noului coronavirus ”era foarte gravă” şi impunea statelor să ”reacţioneze rapid”.
Însă ea subliniază că o ”interzicere generală a unui anumit comportament” este o ”măsură radicală care necesită o justificare solidă şi o verificare deosebit de atent de către tribunale”.
CEDO consideră că această verificare ”nu a fost realizată de către tribunalele interne”, în pofida faptului că, în contextul ”urgenţei” în care a fost emisă ordonanţa, această verificare era ”cu atât mai imperioasă”.
Curtea subliniază totodată că o participare la o manifestaţie paşnică ”nu trebuie, în principiu, să facă obiectul unei ameninţări cu sancţiuni penale” şi deplânge ”duritatea sancţiunilor prevăzute” de ordonanţă.
Judecătorii europeni au condamnat Elveţia cu o majoritate de patru la trei, apreciind că încălcarea libertăţii de întrunire şi de asociere, pe o perioadă ”considerabil de lungă”, nu era ”proporţională”, ”nu era necesară într-o societate democratică” şi ”constituia o încălcare” a Convenţiei europene a drepturilor omului.
CEDO condamnă Elveţia la plata a 3.000 de euro asociaţiei petente.
Curtea aminteşte totodată existenţa unei clauze care le permite statelor să deroge de la principiile Convenţiei, în caz de ”război sau pericol public la adresa vieţii naţiunii”.
Elveţia nu a recurs la această derogare.