Liderul Chinei a făcut apel la istoria Greciei pentru a avertiza Statele Unite despre ce se poate întâmpla atunci când o putere în ascensiune întâlnește una care domină lumea.
La întâlnirea de joi, de la Beijing, cu Donald Trump, Xi Jinping avea în minte o rivalitate mult mai veche. Președintele chinez a invocat un avertisment din lumea clasică, atunci când orașele-stat grecești Atena și Sparta au intrat în război, spunând că Statele Unite și China ar trebui să se ferească de „Capcana lui Tucidide” în relațiile lor.
Xi a citat conceptul, popularizat în ultimele decenii, avertizând că Beijingul și Washingtonul ar putea ajunge într-un punct „extrem de periculos” dacă președintele Trump ar încerca să împiedice China să se impună asupra Taiwanului.
The New York Times explică ce a vrut să spună liderul chinez.
Ce s-a întâmplat în al doilea război dintre Atena și Sparta
Capcana la care se referă Xi a fost denumită după Tucidide, generalul atenian din antichitate a cărui relatare despre al Doilea Război Peloponesiac (431 î.Hr. - 404 î.Hr.) este considerată una dintre primele istorii militare scrise.
Tucidide a scris că războiul dintre Atena și Sparta a fost determinat de amenințarea reprezentată la adresa unei puteri consacrate de o alta care câștiga putere. „Ascensiunea Atenei a speriat Sparta și a forțat-o să intre în război”, a scris Tucidide.
Pentru unii cercetători, acel război - și explicația prezentată în acel fragment antic pentru izbucnirea lui - a prefigurat aproape fiecare conflict major care a urmat. Teoreticianul relațiilor internaționale Graham Allison a numit-o „Capcana lui Tucidide” la începutul anilor 2010.
„Ideea este că, atunci când o putere consacrată, mare, se întâlnește cu o putere în ascensiune, conflictul dintre cele două este probabil, dacă nu inevitabil”, a declarat Daniel Sutton, clasicist la Universitatea din Cambridge, care îl studiază pe Tucidide.
În versiunea analogiei propusă de Xi Jinping, o Chină îndrăzneață este Atena pentru o Sparta americană, arată cotidianul american.
Pentru a-și demonstra teoria, profesorul Allison a identificat 16 momente în istorie în care o putere în ascensiune a amenințat să o înlocuiască pe una aflată la putere. Conform acestui număr, care este subiectiv, 12 din cele 16 rivalități s-au încheiat cu un conflict.
Xi a pomenit și altădată Capcana lui Tucidide
Timp de mai bine de un deceniu, Xi și diplomați chinezi de rang înalt au invocat conceptul, dar l-au prezentat ca pe o poveste cu tâlc, mai degrabă decât ca pe o situație reală și inevitabilă.
„Nu există așa-numita Capcană a lui Tucidide în lume”, a spus Xi în 2015, în fața unui public care l-a inclus și pe fostul secretar de stat Henry Kissinger.
Acest concept a revenit în mintea lui joi. Vorbind în fața lui Trump în Marea Sală a Poporului, Xi a spus că lumea a ajuns la o nouă răscruce. „Pot China și Statele Unite să depășească «Capcana lui Tucidide» și să stabilească o nouă paradigmă pentru relațiile dintre marile puteri?”, a întrebat el.
Ce vrea să-i spună China Americii
Ryan Swan, expert în relații China-SUA la Centrul Internațional pentru Studii de Conflicte din Bonn, Germania, a considerat utilizarea repetată a conceptului de către Xi ca parte a unui efort diplomatic mai amplu al Beijingului de a se prezenta drept o „mare putere responsabilă” care poate coexista pașnic cu Statele Unite.
De la preluarea mandatului în 2012, Xi a făcut presiuni asupra Statelor Unite pentru a trata China ca pe un egal și a nu se opune Beijingului în propria regiune, o confirmare pe care oficialii chinezi o consideră o modalitate de a produce o coexistență mai stabilă.
„China consideră Capcana lui Tucidide nu ca pe un model predictiv, așa cum a fost folosită ocazional în cercurile occidentale, ci ca pe o amenințare care poate și ar trebui evitată”, a menționat Swan.
Replici delicate între Xi și Trump
Observatorii au remarcat că Xi folosește termenul de ani de zile, dar utilizarea referinței clasice în timpul vizitei lui Trump ar fi putut fi o prefigurare a poziției sale față de Taiwan, scrie și The Guardian.
Liderul chinez l-a avertizat ulterior pe Trump că orice pas greșit în privința Taiwanului ar putea împinge cele două țări în „conflict”.
„Chestiunea Taiwanului este cea mai importantă problemă din relațiile China-SUA”, a spus liderul chinez, referindu-se la insula autoguvernată pe care China o revendică ca fiind a sa. „Dacă sunt gestionate greșit, cele două națiuni s-ar putea ciocni sau chiar ar putea intra în conflict, împingând întreaga relație China-SUA într-o situație extrem de periculoasă”, a adăugat el.
Totuși, seara, la un banchet de stat, liderul chinez a adoptat un ton mai conciliant, insistând că SUA și China pot gestiona fricțiunile aparent inevitabile. „Realizarea marii întineriri a națiunii chineze și readucerea măreției Americii pot merge mână în mână… și pot promova bunăstarea întregii lumi”, a spus Xi.
Răspunzând pe rețelele de socializare, Trump a spus că Xi „s-a referit foarte elegant la Statele Unite ca fiind probabil o națiune în declin”.
Desigur, însă, aceasta nu era o referire la SUA aflate sub conducerea sa, a ținut să precizeze Trump. „Acum doi ani, eram, de fapt, o națiune în declin”, a scris el vineri dimineață pe rețelele de socializare.
„Acum, Statele Unite sunt cea mai tare națiune din lume și, sperăm, relația noastră cu China va fi mai puternică și mai bună ca niciodată!”, a adăugat Donald Trump.
T.D.
Bolojan anunță că va depune în Parlament o nouă lege a salarizării bugetarilor: Avem cheltuieli salariale disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări
Jandarmeria Română explică de ce Ștefan Baiaram a fost bruscat după câștigarea Cupei României
Weekend cu vreme rece, averse torențiale, grindină și vijelii. Alertă meteo și cod galben
Liniștea de la Cotroceni, după lăturile lui Grindeanu. De ce nu Radu Burnete
