Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat, pentru a cincea oară, o decizie privind pensiile magistraților. 18 februarie este noul termen stabilit pentru a discuta legea care reduce pensiile magistraților și care crește vârsta de pensionare.
Judecătorii CCR au amânat decizia pentru a avea timp ca să analizeze solicitarea ÎCCJ de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Potrivit Digi 24, au fost 8 voturi pentru și unul împotrivă. Judecătoarea Iulia Scântei este cea care s-a opus amânării.
„Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026”, se arată într-un comunicat de presă al CCR.
Cererea ÎCCJ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat marți CCR să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, considerând că legea mult discutată ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de pensii de serviciu şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.
Opinia exprimată de Înalta Curte este că dispozițiile trimise spre analiza instanței europene sunt susceptibile de a nu respecta principiile internaționale, care garantează proporționalitatea, egalitatea, securitatea juridică și protecția încrederii legitime.
ÎCCJ susține că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:
- pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;
- pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
- perpetuează o stare de instabilitate legislativă;
- instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
Judecătorul în concediu paternal a venit la ședință
Pe de altă parte, judecătorul Gheorghe Stan, care a intrat în concediu paternal, a venit miercuri la ședință. Prezența lui ar fi fost necesară pentru a nu bloca pronunțarea unei hotărâri.
Potrivit procedurilor Curții, toți magistrații care au participat la deliberările inițiale trebuie să fie prezenți pentru ca completul să poată decide. Iată temeiul juridic:
Regulamentul de organizare și funcționare a CCR prevede, la articolul 17, alineatul 2: "În cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură".
Însă fostul președinte CCR Augustin Zegrean a declarat marți seara că instanţa constituţională poate începe dezbaterile privind constituţionalitatea legii care vizează pensiile magistraţilor și fără judecătorul Gheorghe Stan, pentru că acestea nu au demarat, ci au fost doar amânate, din diverse motive.
Istoria unor amânări repetate la CCR care ne costă scump
Judecătorii CCR au mai amânat decizia de patru ori, ultima dată pe 16 ianuarie.
Până acum, ședințele au fost boicotate de cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – care au contestat convocările în zile nelucrătoare și ritmul rapid al ședințelor.
De asemenea, s-a solicitat realizarea unui studiu de impact asupra proiectului Guvernului, însă președintele CCR, Simina Tănăsescu, a precizat că acest studiu nu este relevant.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților, respinsă puternic de CSM și Înalta Curte de Casație, este una dintre prioritățile Guvernului Bolojan. Executivul propune creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, față de 48 de ani în prezent, și plafonarea pensiilor la 70% din venitul net.
Amânările repetate ale CCR au avut deja consecințe: România riscă să piardă 231 milioane de euro din PNRR din cauza neîndeplinirii jalonului legat de reforma pensiilor magistraților. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat: „Comisia Europeană ne-a spus că nu consideră îndeplinit jalonul, ne-a reafirmat formal acest lucru. Ne-a spus că termenul de 28 noiembrie era un termen final”.
- Bolojan a informat CCR că amânările pe pensiile magistraților pun în pericol banii din PNRR
- După scrisoarea trimisă la CCR, Lia Savonea îl acuză pe Bolojan de presiuni asupra justiției
Legea privind reforma pensiilor magistraților a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului condus de Ilie Bolojan, după obținerea unui aviz negativ din partea CSM. Curtea Constituțională a amânat în repetate rânduri pronunțarea, ceea ce a făcut imposibilă intrarea în vigoare a legii de la 1 ianuarie 2026.
Acum, în lipsa unui judecător care a participat la dezbateri, Curtea nu poate adopta o decizie, iar ședința de miercuri se va solda cu o nouă amânare a soluționării dosarului.