Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României Augustin Zegrean a comentat cele două evenimente de marți care pot avea impact asupra ședinței de miercuri a CCR privind pensiile magistraților.
Este vorba despre anunțul judecătorului Gheorghe Stan că va intra în concediu paternal și decizia Înaltei Curți de a cere sesizarea Curții de Justiție a UE pe legea privind pensiile magistraților.
- Decizia CCR pe pensiile magistraților, blocată după ce un judecător numit de PSD a intrat brusc în concediu… paternal
- Înalta Curte cere sesizarea Curții de Justiție a UE pe legea privind pensiile magistraților
Cazul judecătorului în concediu paternal
Așadr, Zegrean este de părere că, după ce unul dintre judecătorii CCR a solicitat concediu de paternitate, instanţa constituţională poate începe dezbaterile privind constituţionalitatea legii care vizează pensiile magistraţilor, pentru că acestea nu au demarat, ci au fost doar amânate, din diverse motive.
”Ce se întâmplă? Păi nu se întâmplă nimic. El (judecătorul Gheorghe Stan, care a făcut cerere de concediu paternal – n.red.) ar putea fie să vină la şedinţă mâine (miercuri - n.red.), nu îl opreşte nimeni să vină la şedinţă dacă este în concediu de paternitate, sau să continue dezbaterile fără el.
Practic, în acest dosar nu s-a intrat în dezbatere, au tot amânat deocamdată soluţia şi ar putea să meargă cu cei opt să judece în continuare. Nu au început dezbaterile, s-au tot amânat discuţiile. Deci Curtea a fost sesizată, dar nu au început dezbaterile, au amânat pe diverse motive”, a afirmat Augustin Zegrean, marţi seară, într-o intervenţie la Euronews România.
Întrebat dacă există vreo posibilitate ca judecătorii CCR sau unii dintre ei să considere că, de fapt, s-a început dezbaterea privind legea care modifică pensiile procurorilor şi judecătorilor, Zegrean a răspuns: ”Dacă sunt de rea-credinţă, da, dar nu cred că se merge până acolo, nu, nu se poate merge până acolo”.
Potrivit procedurilor Curții, toți magistrații care au participat la deliberările inițiale trebuie să fie prezenți pentru ca completul să poată decide. Iată temeiul juridic:
Regulamentul de organizare și funcționare a CCR prevede, la articolul 17, alineatul 2: "În cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură".
Sesizarea Curții de Justiție a UE
Fostul preşedinte al CCR a atras însă atenţia asupra faptului că ”alta este problema”, şi anume faptul că ICCJ a cerut sesizarea Curţii Europene de Justiţie.
De altfel, Zegrean s-a declarat convins că miercuri CCR va fi de acord cu sesizarea forului european.
”Se va trimite dosarul la Curtea Europeană de Justiţie. Ăsta se suspendă, dosarul de la Curte se suspendă, până vine răspunsul de acolo”, a afirmat Zegrean.
El a subliniat însă că soluţia dată de Curtea Europeană de Justiţie nu este una obligatorie, ci va fi doar un ”răspuns” care va arăta dacă legea respectă sau nu respectă jurisprudenţa europeană.
Augustin Zegrean a susţinut însă că problema legată de sesizarea instanţei europene este că procedura este una de durată, care poate ajunge până la doi ani.
Istoria unor amânări repetate la CCR care ne costă scump
Judecătorii CCR au mai amânat decizia de patru ori, ultima dată pe 16 ianuarie.
Până acum, ședințele au fost boicotate de cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – care au contestat convocările în zile nelucrătoare și ritmul rapid al ședințelor.
De asemenea, s-a solicitat realizarea unui studiu de impact asupra proiectului Guvernului, însă președintele CCR, Simina Tănăsescu, a precizat că acest studiu nu este relevant.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților, respinsă puternic de CSM și Înalta Curte de Casație, este una dintre prioritățile Guvernului Bolojan. Executivul propune creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, față de 48 de ani în prezent, și plafonarea pensiilor la 70% din venitul net.
Amânările repetate ale CCR au avut deja consecințe: România riscă să piardă 231 milioane de euro din PNRR din cauza neîndeplinirii jalonului legat de reforma pensiilor magistraților. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat: „Comisia Europeană ne-a spus că nu consideră îndeplinit jalonul, ne-a reafirmat formal acest lucru. Ne-a spus că termenul de 28 noiembrie era un termen final”.
- Bolojan a informat CCR că amânările pe pensiile magistraților pun în pericol banii din PNRR
- După scrisoarea trimisă la CCR, Lia Savonea îl acuză pe Bolojan de presiuni asupra justiției
Legea privind reforma pensiilor magistraților a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului condus de Ilie Bolojan, după obținerea unui aviz negativ din partea CSM. Curtea Constituțională a amânat în repetate rânduri pronunțarea, ceea ce a făcut imposibilă intrarea în vigoare a legii de la 1 ianuarie 2026.
Acum, în lipsa unui judecător care a participat la dezbateri, Curtea nu poate adopta o decizie, iar ședința de miercuri se va solda cu o nouă amânare a soluționării dosarului.