UE mizează miliarde de euro pe faptul că moștenirea Bulgariei și României ca centre de producție de muniție din epoca sovietică poate fi revigorată și adaptată pentru câmpul de luptă viitor, potrivit unei analize Bloomberg.
Rheinmetall AG, gigantul german din domeniul apărării, conduce o serie de investiții sprijinite de UE în valoare de miliarde de euro pentru construirea de facilități de producție de ultimă generație în ambele țări – unde lucrătorii operează încă utilaje aproape neschimbate din anii 1970 – ca parte a unui efort mai amplu de a combate deficitul critic de obuze din Europa.
Marți, CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger, a semnat un acord cu Ivan Getsov, director executiv al companiei bulgare Vazovski Mashinostroitelni Zavodi EAD (VMZ), pentru construirea unei fabrici de muniție și a unei facilități de producție de pulbere de aproximativ 1 miliard de euro.
Fabrica bulgară va produce anual 150.000 de încărcături modulare complete și 100.000 de proiectile de 155 mm, majoritatea urmând să fie exportate în următorii 10 ani, a spus Papperger. Construcția facilității ar trebui să fie finalizată în aproximativ 14 luni, a adăugat Papperger.
VMZ, compania de stat și a doua cea mai mare uzină de apărare din Bulgaria, care a produs decenii întregi muniție conform standardelor sovietice, va deține 49% din noua companie mixtă cu Rheinmetall și va obține aproximativ 500 de milioane de euro prin credite susținute de UE pentru a produce obuze și pulbere conforme standardelor NATO.
În august a fost semnat un acord cu Ministerul Economiei din România pentru o nouă fabrică de pulbere de 550 de milioane de euro, din care Rheinmetall va deține 51%.
De asemenea, sunt planificate facilități mai mici de muniție în Lituania și Letonia.
Decenii la rând, fostele republici sovietice din ţările baltice și fostele membre ale Pactului de la Varșovia au supraviețuit pe baza moștenirii producției din Războiul Rece. Producția de muniție conform designului sovietic și variante ale legendarului AK-47, realizate atât în fabrici private, cât și de stat din țări precum Bulgaria și România, erau trimise în principal către India, Africa și Orientul Mijlociu, conform datelor guvernamentale.
O industrie odată considerată neprofitabilă a primit un impuls odată cu invazia Rusiei în Ucraina, deoarece țara avea nevoie de obuze sovietice de 152 mm și 122 mm.
O treime din armamentul Kievului, în primele zile ale războiului, provenea din Bulgaria, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Țara balcanică are acum cel mai mare venit al industriei de apărare ca pondere din PIB-ul său, a adăugat ea în august.
Pe măsură ce Europa își crește semnificativ cheltuielile de apărare, inclusiv pentru obuze conforme NATO, industria regională de producție a muniției va primi un impuls mai sustenabil.
„Aceste facilități reprezintă o șansă pentru industria de apărare bulgară de a integra standardele de producție NATO, ceea ce ar permite VMZ să devină furnizor pentru statele membre NATO și UE”, a declarat ministrul Apărării, Atanas Zapryanov, într-un interviu TV în septembrie.
„Dacă nu modernizăm această companie și războiul din Ucraina se încheie într-un fel - ceea ce toți ne dorim - cererea pentru muniția sovietică va scădea brusc, iar nișa de piață pentru producția noastră se va restrânge.”
Industria de apărare românească și-a dublat veniturile la aproape 460 de milioane de dolari anual de la începutul războiului din Ucraina.
Citeşte integral analiza Rheinmetall reconfigurează industria de apărare din perioada sovietică a Europei de Est. România și Bulgaria – pe hartă pe Curs de Guvernare