Anunțul că Statele Unite vor retrage o brigadă, în jur de 2.000 de militari, din Europa de Est, mai exact România, Ungaria și Slovacia, a provocat frisoane, dezamăgire și tensiune printre autoritățile de la București.
Mai exact, 800 de militari americani vor părăsi teritoriul țării noastre în urma unei decizii strategice a administrației SUA, care a anunțat încă de la începutul mandatului lui Donald Trump o reașezare a trupelor pentru a suplimenta efortul militar din Pacific, acolo unde China își extinde influența.
Pe bună dreptate, reducerea numărului de soldați americani, în contextul războiului din Ucraina, e un eșec al diplomației române ce va avea consecințe în plan intern.
Situația putea fi mai gravă. La începutul anului, imediat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, se vorbea de o plecare masivă din Europa, chiar de o retragere totală a trupelor de pe bătrânul continent.
În luna februarie, Cristian Diaconescu, șef al cancelariei prezidențiale la acea vreme, în timpul președintelui interimar Ilie Bolojan, a anunțat că Rusia, în cadrul negocierilor cu SUA, ar fi cerut „retragerea trupelor americane din Europa de Est”.
De la acel moment extrem de tensionat s-a ajuns aici, iar decizia lui Trump are legătură cu relația sa complicată cu Vladimir Putin.
Strategia lui Trump
Președintele american, din acțiunile de până acum, sugerează că folosește strategia biciului și a zăhărelului în relația cu liderul rus.
După decizii dure, cum ar fi amenințarea cu transferul de rachete Tomahawk către Ucraina sau sancțiunile de limitare a comerțului cu petrol rusesc pe piețele internaționale, vine cu unele de prietenie și sprijin pentru Putin, cum ar fi organizarea întâlnirii din Alaska sau anunțul cu retragerea unor trupe din Europa.
Prin astfel de mijloace, Trump speră să-l determine pe liderul rus să se așeze la masa negocierilor și să accepte o încetare a focului.
Din păcate, România a căzut la mijloc în baletul pus în scenă de președintele american pentru a-și atinge scopurile politice.
Diplomația de la București e prea slabă, coruptă și neantrenată pentru a obține rezultate într-un astfel de joc. Sunt țări care stau mult mai bine în ce privește acțiunea diplomatică, de exemplu Ungaria, cu un lobby puternic atât la Washington, cât și la Moscova, care s-au prăbușit și contează mult mai puțin ca România în raporturile de putere din Europa de Est.
Jocul la două capete a luat sfârșit
Multă vreme, întregul sistem diplomatic al țării noastre s-a bazat pe jocul la două capete, adică întotdeauna să fim în relații bune cu cei puternici, să avem ceva de oferit și să lăsăm canale de comunicare deschise.
Strategia merge doar în anumite condiții: de pace, atunci când țara nu e amenințată și nu trebuie să se apere și astfel să fie obligată să facă parte dintr-o tabără sau alta, în condițiile în care e vorba de un stat minor, fără o poziție geostrategică importantă, cu o economie slabă, fără ambiții de dezvoltare și influență regională sau atunci când e vorba de o țară puternică, una care are pârghii solide în ambele tabere și poate juca rolul de arbitru.
Reducerea numărului de militari americani în România este o "surpriză" anunțată încă din primăvară.
Din punct de vedere operațional nu este semnificativă, dar ca mesaj strategic este unul grav. Situația internă favorizează atacuri politice, articole de presă acide și acuzatoare la adresa conducerii politice actuale. Situația de securitate regională este tensionată și imprevizibilă, fiecare dintre părțile implicate dorind propria pace.
În urmă cu cinci ani spuneam că avem cea mai bună situație de securitate din istoria statului român. Principalul garant era parteneriatul strategic cu SUA. Impredictibilitatea deciziilor administrației Donald Trump, coroborată cu situația politică internă, ne aruncă într-un context asemănător cu cel din anii 1939-1940. Apartenența la NATO și războiul din Ucraina au compromis strategia Bucureștiului de joc la două capete, dar a mai funcționat din inerție pentru că, în timp, România a dezvoltat o relație privilegiată cu cel mai puternic jucător, e vorba de SUA, iar efortul pentru a ține Rusia la distanță a fost unul minim, plătit cu accesul pe piața energetică și închisul ochilor la propagandă și rețelele de influență care activau în țară.
Ștefan Dănilă, general în rezervă, fost șef Stat Major
Revenirea lui Trump la Casa Albă a creat un punct de tensiune în interiorul NATO și altul în relația dintre SUA și Uniunea Europeană.
Președintele american a anunțat public că Ucraina e responsabilă pentru începutul războiului, un enunț total neadevărat, și că liderii europeni au o parte din vină pentru că s-au aliat cu Joe Biden, de asemenea o declarație care n-are nicio legătură cu realitatea.
Rusia urmărește distrugerea României
În contextul în care Donald Trump și susținătorii săi au crezut că vor reuși rapid să se înțeleagă cu Putin, întreaga acțiune diplomatică de joc la două capete a României s-a prăbușit.
Mai mult, din cauza atacului hibrid intens și puternic al Rusiei, care a provocat o criză politică majoră la București, n-a existat nicio posibilitate de a construi un canal de comunicare cu Donald Trump.
Acest lucru a fost îngreunat și de faptul că mulți dintre apropiații președintelui american, la vremea respectivă, erau pro-ruși - un singur exemplu, Elon Musk - susținuți de Kremlin, iar Rusia a urmărit și urmărește în continuare distrugerea României.
Cea mai mare greșeală de politică externă făcută de trio-ul Ciolacu, Iohannis, Ciucă a fost aceea de a stabili data alegerilor prezidențiale din România după cea din SUA. Decizia politică a dus la o catastrofă diplomatică și a arătat cât de slabă e capacitatea de analiză și de execuție la nivelul Ministerului de Externe.
La momentul alegerilor prezidențiale din SUA, cel mai important eveniment politic din lumea occidentală, România trebuia să aibă deja un nou președinte pregătit să conserve și să dezvolte relația privilegiată cu SUA.
Totuși, privind în urmă la ce s-a întâmplat în ultimele luni, se poate spune că, la limită, a fost evitată o catastrofă și mai mare cu mult efort, dar și cu mult noroc.
Situația actuală, creată de decizia lui Donald Trump de a retrage un număr de soldați din România, trebuie acceptată cu maturitate, fără acuzații excesive și cu hotărârea de a dezvolta în continuare relațiile cu SUA, perturbate grav de acțiunile ostile ale Rusiei, acțiuni desfășurate atât pe teritoriul României cât și pe cel al Americii.
Oamenii politici de la București, de toate culorile, atunci când s-au aflat la putere, au avut grijă să dezvolte relații puternice cu reprezentanții SUA pe toate palierele.
România are o mare susținere în interiorul Congresului american, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, dar n-a fost pregătită în niciun fel în fața posibilității ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă cu o viziune despre securitatea globală total diferită față de tot ce au construit SUA după cel de-Al Doilea Război Mondial.