Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, a declarat că, în cadrul negocierilor SUA-Rusia de la Riad, delegația rusă ar fi cerut o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România, pe modelul Ialta.
Diaconescu a subliniat că SUA au refuzat această cerere pe moment, dar a adăugat că România nu are garanții că acest lucru nu se va întâmpla.
Fostul ministru de Externe a explicat, la Antena3, că Rusia a încercat să obțină un ascendent în fața SUA și să determine divizarea relației transatlantice, iar într-o posibilă negociere similară cu cea de la Ialta, România ar putea fi lăsată fără garanțiile de securitate ale NATO.
Diaconescu a subliniat că România doar a fost informată despre aceste discuții.
Cristian Diaconescu se suceşte mai întâi la Anca Alexandrescu
După ce declarația a fost preluată de toată presa, Cristian Diaconescu a intrat la "televiziunea poporului", Realitatea Plus, în direct cu Anca Alexandrescu, susţinătoarea nr.1 a lui Călin Georgescu, şi a nuanţat ce spusese anterior: Mai exact, s-ar fi referit la o cerere mai veche, din 2022, a Rusiei. Din declaraţiile sale însă rezultă că ruşii au pomenit şi acum solicitarea lor mai veche.
"În 2022, în momentul în care a avut loc ofensiva în Ucraina, în pachetul de propuneri pentru a opri ofensiva, Vladimir Putin a cerut ca NATO să își retragă garanțiile de securitate pe aliniamentul din 1997, ceea ce însemna practic că noi statele venite din comunism, care intraserăm în NATO, să nu mai beneficiem de garanțiile de securitate", a declarat Diaconescu, la Realitatea TV.
"Este un pachet de negociere din 2022 care nu a ajuns la o finalitate, de altfel și privind statele baltice, Bulgaria, Ungaria, există o solicitare similară. Ceea ce am spus la un alt post de televiziune a fost faptul că această solicitare nu a fost acceptată sub nicio formă nici de americani și în mod evident nici de europeni, nici atunci și nici acum, ceea ce este o știre bună", a precizat el.
Șeful cancelariei prezidențiale a explicat ulterior și la Euronews România ce au cerut rușii.
"O parte dintre solicitările Rusiei sunt, de fapt, publice încă din 2022, când a început ofensiva din Ucraina. Este vorba de retragerea garanțiilor de securitate ale Alianței Nord-Atlantice, pe aliniamentul din 1997. Deci să ne lase pe noi, cei care am venit mai târziu în NATO, fără garanții. Ulterior, (Rusia) și-a nuanțat solicitările privind o anume zonă de influență, a cărei întindere Federația Rusă să o stabilească unilateral, iar Occidentul să o accepte. Ambele variante nu figurează pe nicio masă de negocieri în acest moment", a spus Diaconescu.
Joi dimineață, consilierul a repetat că momentul la care face referire a avut loc în 2022. „O politică extrem de complicată pe care Federația Rusă a anunțat-o încă din 2022 când se încerca determinarea Moscovei de a se retrage din Ucraina. Pe calea negocierilor, statele NATO făceau demersurile corespunzătoare. Cum se știa din acea perioadă, cererea explicită a Federației Ruse a fost retragerea garanțiilor de securitate pe aliniamentul din 1997”, a spus Diaconescu, la Digi24 (minutul 14 în acest video).
El a insistat că acest subiect nu este pe actuala agendă a discuțiilor SUA – Rusia. „Aici, în legătura cu ce se cere, în primul rând, nu a fost pe masa negocierilor în acest moment. Legat de garanții, ne uităm foarte atent la acest subiect. Demersurile noastre sunt foarte serioase și prioritare în legătură cu respingerea unor astfel de pretenții”, a mai spus consilierul prezidențial, care a fost mult mai rezervat în declarații față de seara precedentă când a lăsat să iasă porumbelul Ialta 2.
- Bolojan, de la Paris: Prezența militară a Franței în România va fi consolidată. Nu suntem alături de Ucraina doar dintr-un sentiment umanitar, ci strategic pentru țara noastră (Video)
- Macron, concluzii după reuniunea de la Paris: Suntem alături de Ucraina și ne vom asuma toate responsabilitățile pentru a asigura pacea
Pe de altă parte, mult mai diplomat, ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, spune că americanii ne cunosc de multe vreme, știu că suntem un aliat loial şi nu există confuzii de altă natură până acum.
Ministrul de Externe a dezvăluit care este abordarea părții române. „Suntem în momentul în care studiem”, a mai spus Hurezeanu explicând că se ia în calcul intrarea directă la președintele Donald Trump. „Avem intermediari români care pot juca un rol”, a precizat șeful diplomației din România, citat de Mediafax.
Iată şi declaraţiile iniţiale ale lui Cristian Diaconescu făcute, în direct, miercuri seara, la Antena3:
- E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată.
- În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Yalta.
- Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică.
- Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americani.
- Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997.
- Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei.
- Nu e interpretarea mea, e declarația lor.
- În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult, pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat-o în opinia publică.
- Sunt puse în discuții teme pe care președintele Bolojan le-a anunțat în ce privește 1. garanții de securitate în condiții excepționale pentru Ucraina. 2. O poziționare a armatei europene, Emmanuel Macron a avut această idee cu timp în urmă, atunci Bucureștiul s-a grăbit să respingă, am trecut peste moment.
- Tema va fi discutată în interiorul european. Prevalează anumite formate informale -grupuri de state – pentru că se încearcă conturarea unei poziții comune prin consultări în funcție de amenințări, interese care sunt deosebite, sigur nu va fi evitat niciun stat european membru NATO sau UE, doar că la unele poziția e cunoscută, deci participarea lor nu reprezintă o valoare adăugată, ci o problemă de blocaj.
- Vom încerca, iar Rusia va vedea acest lucru ca înăuntrul european, dar și în relația cu SUA să retransmitem semnalul de solidaritate.
- Deschiderea privind Moscova e doar temporară, cum spun americanii, să avem în vedere că e un început și nu un sfârșit.
- Evident încetarea războiului în Ucraina ca să nu mai moară oameni e clar o soluție pe care și-o dorește toată lumea. Consecințele ulterioare nu se rezolvă într-o zi, într-o săptămână sau o lună. America nu va periclita relația cu UE din perspectivă economică, strategică, de stabilitate.
- E evident că, așa cum și-a dorit din februarie 2022, Rusia nu poate desființa Ucraina, deci trebuie să existe o formulă tranzitorie. În Coreea e armistițiu de 40 de ani.
- Ce vreau să spun e că e greu de anticipat cum se va rezolva totul. Nu se poate, cât se poate de simplu spus, acorda unui stat nuclear valoarea de precedent prin atacarea unui alt stat și schimbarea frontierelor.
- Retorica poate să aibă mai multe ținte, dar din punct de vedere al parcursului, Donald Trump a anunțat această deschidere către Rusia, a scos Moscova din blocajul diplomatic în care se afla, oferindu-i o oportunitate.
- Dacă Rusia nu va înțelege sau va intra în logica de escaladare pentru a obține mult mai mult, Trump va schimba atitudinea peste noapte.
