Aproape jumătate dintre români nu ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990, conform unui barometru INSCOP. Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi declară că ar participa la proteste de stradă, dacă drepturile şi libertăţile le-ar fi încălcate.
Astfel, 54.1% dintre respondenţi spun că ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990, în timp ce 45.7% răspund negativ. 0.2% nu au răspuns.
Declară că ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990 în proporţii semnificativ mai mari decât media populaţiei: votanţii PNL (71%), PSD (63%), USR (62%), bărbaţii (64%), persoanele cu vârsta de 45-59 de ani (67%) şi peste 60 de ani (72%) , cei cu studii superioare (72%) şi locuitorii din urbanul mare (peste 60%).
Declară că nu ştiu ce s-a întâmplat acum 35 de ani pe 13-15 iunie în proporţii mai mari decât media populaţiei în special: votanţii AUR (60%), persoanele cu vârsta de 18-29 de ani (76%) şi cele cu vârsta între 30-44 de ani (62%) cele cu educaţie primară (60%) şi locuitorii din mediul rural (52%).
- Mineriada, încă o piatră de moară pentru Iliescu
- Petre Roman spune că acuzațiile în Dosarul Mineriadei sunt "o prostie totală." Manifestanții erau doar 200, dar blocau salvările din centrul Capitalei
Proteste pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor
Întrebaţi dacă, în cazul în care drepturile şi libertăţile le-ar fi ameninţate, ar participa în mod constant la proteste în stradă până când aceste ameninţări ar dispărea, 55.8% răspund ”Da, pentru că doar aşa pot fi apărare drepturile şi libertăţile”.
26.8% aleg varianta ”Nu, pentru că nu aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile”. 16.5% spun că nu şi-au format o opinie, iar 0.9% nu răspund.
Răspund ”Da, pentru că doar aşa pot fi apărare drepturile şi libertăţile” în proporţii mai mari decât media populaţiei: votanţii AUR (68%), tinerii sub 30 de ani (63%) şi persoanele cu educaţie primară (65%).
Aleg varianta ”Nu, pentru că nu aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile” mai ales: votanţii PSD (52%), persoanele peste 60 de ani (42%), persoanele cu educaţie medie (32%) şi locuitorii din urbanul mic (32%).
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.