Statele Unite vor retrage câteva sute de militari din România, însă aproximativ o mie vor rămâne pentru a asigura operarea bazelor strategice de la Deveselu și Câmpia Turzii.
În paralel, mii de soldați americani vor fi retrași și din Ungaria și Slovacia, în cadrul unui proces mai amplu de „redimensionare” a prezenței SUA în Europa de Est.
Ministerul Apărării precizează că decizia era așteptată și că România a fost informată oficial, menținând contact permanent cu Washingtonul.
Ajustarea forțelor americane reflectă noile priorități ale administrației Trump, în contextul în care NATO și-a consolidat între timp prezența pe Flancul Estic.
Deși nu este clar din care baze vor fi retrași militarii americani de la noi, prezența la Deveselu și Câmpia Turzii va fi menținută, iar România a căutat deja sprijin suplimentar din partea forțelor franceze pentru Mihail Kogălniceanu.
Poziţia MApN
"Ministerul Apărării Naționale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA. Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu", se arată într-un comunicat MApN.
Concret, Washingtonul a decis sistarea rotirii în Europa a unei brigăzi care avea elemente dislocate în mai multe state aliate. În România vor rămâne însă aproximativ o mie de militari americani, care vor continua să participe la misiuni de descurajare și apărare colectivă.
MApN subliniază că prezența acestora „rămâne o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională”.
Prioritate pentru Pacific, nu pentru Marea Neagră
Trei oficiali americani și europeni citați de Kiev Post arată că aliații au fost notificați la începutul săptămânii. Publicația ucraineană vorbește despre "mii de soldați americani" care vor fi retrași din ţara noastră, însă în România, potrivit MApN, sunt dislocați în total mai puţin de 2.000 de militari americani.
Oficialii, care au vorbit cu Kiev Post sub protecția anonimatului, au spus că reducerea efectivelor „nu va afecta semnificativ operațiunile SUA în regiune”.
Totuși, decizia vine într-un moment de tensiune crescută, după multiple incursiuni rusești în spațiul aerian NATO, inclusiv în România.
Măsura coincide cu încercarea președintelui Donald Trump de a-l convinge pe Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.
Discuțiile interne au vizat inițial reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală se referă doar la România.
Motivația ține de reorientarea Pentagonului spre emisfera vestică și regiunea indo-pacifică, pentru a contracara China.
Această abordare face parte dintr-o revizuire amplă a posturii militare americane, menită să redirecționeze resursele de la Comandamentul European către zonele considerate prioritare în competiția strategică globală.
Totuși, pentru statele din regiune aflate încă sub presiunea invaziei ruse momentul este considerat riscant.
„Nu există nicio justificare tactică evidentă pentru retragerea brigăzii NATO din România”, a declarat colonelul (r) Richard Williams, fost director adjunct în divizia de investiții în apărare a NATO, pentru Kiev Post.
Asigurări ferme pentru Polonia
Polonia, în schimb, a primit garanții clare că trupele americane nu vor fi retrase. Într-o întâlnire recentă cu noul președinte polonez Karol Nawrocki, Donald Trump a afirmat că SUA „nici nu s-au gândit vreodată” să-și retragă soldații din Polonia, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt.”
Afirmația a adus un sentiment de ușurare la Varșovia, însă experții polonezi avertizează că orice reducere a prezenței americane în regiune ar putea fi percepută de Rusia drept o invitație la agresiune.
„Unitățile rotaționale, precum cele din România, sunt cele mai ușor de retras”, a explicat Justyna Gotkowska, director adjunct al Centrului de Studii Estice (OSW) din Varșovia.
Schimb de comenzi la baza Mihail Kogălniceanu
Decizia de retragere vine în același timp cu preluarea comenzii misiunii americane din România de către Divizia 3 Infanterie a SUA, conform publicației Stars and Stripes.
Divizia a preluat comanda la începutul săptămânii la baza Mihail Kogălniceanu, înlocuind Divizia 1 Blindate.
Noua unitate conduce o forță de aproximativ 3.000 de soldați desfășurați pentru nouă luni, cu misiuni ce acoperă România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Anterior, Task Force Iron a contribuit la planurile de răspuns la crize și consolidare a flancului estic NATO, iar prezența militară americană în regiune a fost întărită după invazia Rusiei din 2022.
Un fost oficial militar român citat de Kiev Post a calificat decizia drept „greu de înțeles”, mai ales că prezența americană totală în Europa - aproximativ 80.000 de militari - rămâne modestă.
Retragerea vine în ciuda consensului bipartizan din Congresul SUA privind menținerea unei prezențe militare robuste pe flancul estic ca semnal de descurajare pentru Putin.
Jocul geopolitic: mesaje mixte pentru Moscova
Planul de retragere apare în contextul intensificării provocărilor ruse – zeci de incursiuni aeriene și cu drone în septembrie - la care NATO a răspuns prin Eastern Sentry.
Reducerea trupelor americane riscă, însă, să transmită un mesaj ambiguu.
Col. Williams a avertizat că diminuarea prezenței SUA poate slăbi influența americană și ar putea fi interpretată de Moscova drept o slăbire a descurajării. El a reamintit că NATO își întărește flancul estic prin trupe rotaționale și construiește o bază aeriană majoră la Cincu, care ar urma să devină cea mai mare din Europa.
În același timp, Rusia cere revenirea forțelor NATO la nivelurile dinainte de 1997, ceea ce ar implica și retrageri din România și Bulgaria.