Copiii care folosesc rețelele de socializare au rezultate mai slabe la testele de citire și memorie, arată un studiu.
Elevii care utilizează din ce în ce mai mult rețelele sociale au rezultate mai proaste la testele de citire, vocabular și memorie la începutul adolescenței, în comparație cu cei care nu utilizează deloc sau utilizează puțin rețele sociale.
Acest lucru este confirmat de un nou studiu care arată că există o legătură între utilizarea rețelelor sociale și o educație mai slabă în cazul adolescenților. Rezultatele au fost prezentate în publicația științifică JAMA.
„Acest studiu confirmă o mare parte din ceea ce am auzit din școlile din toată țara, și anume că elevii au dificultăți în a se concentra asupra faptului de a putea învăța la fel de bine ca înainte, probabil din cauza modului în care rețelele sociale le-au schimbat capacitatea de a procesa informații”, a spus psihologul Mitch Prinstein, de la Universitatea din Carolina de Nord din Chapel Hill.
Deși majoritatea cercetărilor anterioare s-au concentrat pe impactul utilizării rețelelor sociale asupra sănătății mintale a copiilor, „este esențial să înțelegem cum afectează în mod specific utilizarea rețelelor sociale în timpul orelor de școală învățarea, mai ales că tot mai multe școli iau în considerare interzicerea telefoanelor chiar acum”, a spus autorul studiului și pediatrul Jason Nagata, de la Universitatea din California, San Francisco.
Pentru a înțelege acest lucru, Nagata și colegii săi au folosit date dintr-unul dintre cele mai mari studii în curs de desfășurare asupra adolescenților, numit Studiul Dezvoltării Cognitive a Creierului Adolescentului (ABCD). Oamenii de știință au urmărit mii de preadolescenți, pe măsură ce aceștia treceau prin adolescență, pentru a înțelege dezvoltarea creierului lor, relatează NPR.
O privire asupra cititului și memoriei
Studiul este în curs de desfășurare și a chestionat copiii în privința modului de utilizare a rețelelor de socializare în fiecare an. O dată la doi ani, ei au trecut printr-o serie de teste pentru învățare și memorie.
Nagata și colegii săi au folosit date de la peste 6.000 de copii, cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani, pe care oamenii de știință i-au urmărit până la începutul adolescenței.
Cercetătorii au clasificat copiii în trei grupuri, pe baza tiparelor lor în evoluție de utilizare a rețelelor de socializare:
- cel mai mare grup, format din aproximativ 58% dintre copii, a folosit puțin sau deloc rețelele de socializare în următorii câțiva ani.
- al doilea grup ca mărime, aproximativ 37% dintre copii, a început cu o utilizare redusă a rețelelor de socializare, dar până la vârsta de 13 ani, au ajuns să petreacă zilnic cam o oră pe rețelele de socializare.
- restul de 6% din copii - numiți „grupul de rețele de socializare cu creștere rapidă” - petreceau aproximativ trei sau mai multe ore pe zi până la vârsta de 13 ani.
Apare efectul de dozaj
Toate grupurile au primit o serie de teste pentru măsurarea funcției cognitive la începutul studiului și la începutul adolescenței. De exemplu, testul de recunoaștere orală a cititului le-a examinat abilitățile de citire și vocabular. Într-un alt test, numit testul vocabularului cu imagini, li s-a cerut să potrivească imaginile corecte cu cuvintele pe care le auzeau.
„Ceea ce a fost de fapt remarcabil pentru mine și poate surprinzător a fost faptul că chiar și utilizatorii de rețele sociale cu o utilizare redusă, cei care aveau aproximativ o oră pe zi până la vârsta de 13 ani, au obținut în medie cu 1 până la 2 puncte mai puțin la sarcinile de citire și memorie, comparativ cu cei care nu utilizau rețelele sociale”, a spus Nagata.
Iar grupul cu o utilizare ridicată a rețelelor a avut rezultate cu până la 4 până la 5 puncte mai slabe decât cei care nu utilizau rețelele sociale.
„Așadar, cei care au avut cea mai mare utilizare a rețelelor sociale au scoruri mai mici, dar chiar și utilizatorii cu o utilizare redusă au avut diferențe mai mici în scorurile lor cognitive”, a observat Nagata.
„Asta vorbește cu adevărat despre efectul de dozaj al acestor aplicații”, a spus psihologul Sheri Madigan de la Universitatea din Calgary. „Este problematic la utilizări foarte mari, dar este, de asemenea, problematic chiar și în doze mici.”
Deși o diferență de câteva puncte în scorurile la teste poate părea nesemnificativă, „este important să înțelegem că copiii sunt o țintă mobilă”, a explicat Mitch Prinstein, care este și șeful departamentului de strategie și integrare psihologică la Asociația Americană de Psihologie.
„Chiar și o mică schimbare în ceea ce privește aspectul lor după o perioadă scurtă de timp înseamnă că acum se îndreaptă pe o traiectorie diferită de ceilalți. Asta înseamnă că peste doi, trei, cinci ani, am putea vorbi despre niște decalaje semnificative între copiii care ar fi putut fi utilizatori înrăiți sau nu la fel de înrăiți”, a adăugat el.
Telefonul alterează noțiunea timpului
Și alte cercetări recente arată că orele petrecute pe rețelele de socializare se înmulțesc mai târziu în adolescență, a spus Nagata. „Ne-am aștepta ca atunci când vor împlini vârsta de 15, 16, 17 ani, utilizarea lor să fie mult mai mare”, ceea ce ar putea duce la lacune și mai mari în ceea ce privește cogniția și învățarea în anii următori, a menționat el.
Cei mai mulți copii - aproape două treimi din grupurile studiate - încep să utilizeze rețelele sociale înainte de a împlini 13 ani, utilizatorul mediu având trei conturi de socializare, au observat cercetătorii.
De asemenea, ei au descoperit niveluri ridicate de simptome asemănătoare dependenței de smartphone în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani.
„Jumătate dintre copiii care aveau smartphone-uri au spus că pierd noțiunea timpului în care folosesc telefonul”, spune Nagata. „Un sfert dintre cei care utilizează rețelele sociale spun că le folosesc pentru a uita de problemele lor. Iar 11% spun că utilizarea rețelelor sociale le-a afectat negativ activitatea școlară.”
Perioadă în care are loc cea mai mare reorganizare a creierului
Adolescența este o perioadă critică pentru dezvoltarea creierului, când acesta își ajustează arhitectura pe baza experiențelor.
„După primul an de viață, perioada adolescentină este momentul în care vedem cea mai mare creștere și cea mai mare reorganizare a creierului din viața noastră”, spune el.
Într-un studiu recent, Prinstein și colegii săi au descoperit că adolescenții care sunt utilizatori înrăiți de social media au creierul mai adaptat la experiența rețelelor de socializare, cu „feedback-ul rapid și constant”, a spus Prinstein. „Ceea ce descoperim este că, de fapt, copiii devin hipersensibili la tipurile de aprecieri, comentarii, feedback și recompense pe care le-ar putea primi de la colegi.”
„Noul studiu ne oferă, de asemenea, dovezi suficiente încât trebuie cu adevărat să creăm niște politici specifice privind crearea limitelor de vârstă, de exemplu, pe aplicațiile de socializare”, a subliniat Sheri Madigan, psiholog la University of Calgary.
Danemarca a anunțat săptămâna trecută că intenționează să impună o interdicție a accesului la rețelele de socializare pentru utilizatorii sub 15 ani, a amintit ea. Iar Australia le solicită companiilor de socializare să ia măsuri pentru a împiedica australienii sub 16 ani să creeze sau să mențină un cont începând cu decembrie 2025.
T.D.