Copiii petrec tot mai mult timp în fața ecranelor, iar discuțiile despre cum îi afectează mediul digital sunt mai importante ca oricând. În acest context, guvernul britanic a propus recent limitarea timpului petrecut de copii pe rețelele sociale la două ore.
Kaitlyn Regehr, director de program la departamentul de științe umaniste digitale la University College London, atrage atenția că această măsură pune accent doar pe cantitatea timpului petrecut pe ecrane, în timp ce ignoră calitatea conținutului și ne recomandă câteva ”modalități prin care putem crea obiceiuri mai sănătoase pentru copii” în mediul online.
După ce studiile au arătat că un timp crescut petrecut în fața ecranelor poate fi un factor de risc pentru supraponderalitate/obezitate la copii și adolescenți, limitarea timpului de ecran a fost principala recomandare digitală pentru părinți și educatori în ultimul deceniu, scrie Regehr în The Guardian.
În timp ce admite că acesta este un sfat bun pentru sănătatea fizică, Regehr remarcă faptul că nu se discută serios și despre modul în care calitatea sau natura conținutului online ar putea afecta sănătatea mintală.
Pentru că una este să urmărești un program educativ împreună cu familia și alta este să urmărești clipuri scurte pe YouTube generate de algoritmi, chiar dacă timpul petrecut în fața ecranului este același.
”Într-un caz, copilul se implică într-o vizionare interactivă, colectivă, cu părintele – ceea ce poate fi un punct de pornire pentru discuții și conexiune. În celălalt caz, vizionarea este izolată și fragmentată; copilul consumă conținut scurt, probabil fără un fir narativ sau personaje relevante, pe o platformă care, comparativ, rămâne puțin reglementată”, explică Regehr.
”Suntem în mijlocul unei crize de sănătate publică digitală. Una care l-a determinat pe medicul chirurg general al SUA, Vivek Murthy, să declare că social media crește riscul ca cei mici să dezvolte simptome de anxietate și depresie. Sunt necesare politici curajoase care să abordeze structurile tehnice și financiare de bază ale acestor platforme”, scrie Regehr.
Până vor fi implementate astfel de măsuri, responsabilitatea va cădea în primul rând pe părinți ”pentru a se asigura că cei mici învață, se implică, rămân activi și sunt în siguranță”, este de părere Regehr. Ea ne prezintă în continuare câteva lucruri pe care le face împreună cu copiii săi în vacanța de vară, pentru a contracara efectele negative ale timpului petrecut online și să-i ajute pe cei mici să-și construiască o relație sănătoasă și critică cu tehnologia.
- Pentru copiii mai mici, timpul petrecut în afara ecranelor este, în general, mai benefic decât cel petrecut în fața lor. Totuși, atunci când utilizează ecranele, autoarea își încurajează copiii să urmărească posturi TV live precum CBeebies și CBBC, unde conținutul este variat și selectat de specialiști pentru copii.
- Ea recomandă să se pună accent pe vizionarea activă și implicată în detrimentul celei pasive. Acest tip de conținut stimulează creativitatea și discuțiile, sprijinind gândirea activă, învățarea și abilitățile de comunicare. În multe situații, vizionarea colectivă este mai benefică decât cea solitară, întrucât favorizează gândirea critică și implicarea socială.
- De asemenea, sugerează introducerea gândirii critice despre conținutul digital încă de la vârste fragede. Ea menționează platforme precum Sightengine, care pot fi folosite pentru a verifica probabilitatea ca o imagine să fie falsă, reprezentând o metodă eficientă de a iniția discuții despre dezinformare.
- În cazul copiilor mai mari, autoarea recomandă dialogul despre modul în care își doresc să arate „dieta” lor digitală. Ea propune alocarea unei jumătăți de oră pe săptămână pentru a „antrena” algoritmii, căutând conținut pozitiv – materiale care îi pasionează sau care le induc o stare de bine. În același timp, sugerează evitarea conținutului neinteresant sau negativ și subliniază importanța de a nu aprecia, distribui sau comenta materiale care nu plac, întrucât orice interacțiune înseamnă implicare și poate atrage și mai mult conținut asemănător.
- Totodată, recomandă realizarea periodică a unei „curățenii digitale”. Dacă un conținut nu mai inspiră sau educă, acesta ar trebui eliminat din feed prin opțiunea de unfollow – fie că este vorba despre foști parteneri, vedete TV sau branduri. Acest exercițiu ar trebui repetat constant pentru a menține relevanța conținutului urmărit.
- Pentru a combate reclamele targetate, autoarea sugerează explorarea unor alternative la Google, precum DuckDuckGo sau Firefox Focus, care nu urmăresc activitatea utilizatorului, sau Startpage, care permite folosirea Google fără a lăsa o amprentă digitală.
C.S.