Românii au printre cele mai scăzute niveluri de încredere în educație din lume. Țara noastră se situează pe penultimul loc la nivel global, depăşind doar Peru, în ceea ce privește încrederea în educație, arată un studiu internaţional Ipsos.
Doar 12% dintre români consideră că școala funcționează bine, în timp ce majoritatea semnalează aceleași probleme cronice: programe învechite, profesori slab pregătiți și abandon școlar ridicat.
Deși reformele sunt un subiect constant în spațiul public, percepția generală nu s-a schimbat față de anul trecut, când doar 11% dintre români evaluau învățământul ca fiind „bun”. Ipsos observă o stagnare a încrederii și o plafonare a așteptărilor.
În paralel, bullying-ul, anxietatea și presiunea socială afectează tot mai mulți tineri, iar părinții cer restricționarea accesului copiilor la rețelele sociale.
Europa, continentul nemulțumirii educaționale
Nu suntem singura țară în care populația se declară dezamăgită de calitatea școlii. În Ungaria, Franța și România, peste jumătate dintre respondenți consideră că sistemul educațional are nevoie urgentă de îmbunătățiri.
Critici predomină și în Germania, Spania, Italia și Belgia. În schimb, Irlanda se remarcă printr-o perspectivă pozitivă - 71% dintre locuitori spun că educația se află într-o stare bună. În Marea Britanie, aproape jumătate dintre oameni împărtășesc aceeași opinie.
Probleme cronice: programe vechi, profesori nepregătiți, abandon școlar
Respondenții români indică, în continuare, aceleași cauze pentru slaba performanță a școlii.
- Programa învechită este menționată de 51% dintre participanți - același procent ca în 2024.
- Formarea inadecvată a profesorilor este semnalată de 38%, în ușoară scădere față de 45% anul trecut.
- Abandonul școlar rămâne o preocupare majoră (34%), apropiată de nivelul de anul trecut.
Potrivit Ipsos, aceste date arată o lipsă de progres real, în ciuda discuțiilor despre reformă și modernizare.
O generație vulnerabilă emoțional
La nivel global, o treime dintre respondenți consideră că sănătatea mintală este cea mai mare provocare pentru tineri. În România, accentul cade pe bullying și presiunea socială, indicate de 71% dintre participanți drept principalele probleme.
„Sondajul nu vorbește doar despre un sistem educațional depășit, ci și despre o generație de tineri tot mai vulnerabili emoțional. Lipsa reformelor reale și profesorii insuficient sprijiniți contribuie la pierderea încrederii în educație”, explică Irina Nicolaescu (Aldesiu), Client Director Ipsos România.
Ea atrage atenția că problemele de sănătate mintală, stresul și anxietatea afectează deja o parte tot mai mare dintre elevi, iar școala nu este pregătită să ofere sprijinul necesar.
Siguranța digitală: părinții cer reguli mai stricte
La nivel global, 71% dintre respondenți consideră că minorii sub 14 ani nu ar trebui să aibă acces la rețelele sociale. În România, susținerea pentru această măsură este în creștere, arătând o preocupare tot mai mare pentru siguranța copiilor în mediul online.
Părinții români sunt din ce în ce mai conștienți de impactul negativ al presiunii digitale și al expunerii premature la conținut online, corelând aceste riscuri cu starea emoțională fragilă a tinerilor.
Într-o lume în care sănătatea mintală a devenit subiect central, părinții din România se regăsesc într-un echilibru precar între grijile emoționale și cele legate de performanță școlară. Ipsos observă o schimbare de priorități, în care succesul academic contează mai puțin decât bunăstarea emoțională.
Această tendință reflectă, potrivit specialiștilor, nevoia de un nou tip de educație - una care nu doar transmite informații, ci îi ajută pe copii să facă față mai bine presiunilor, emoțiilor și dificultăților sociale.
Sondajul Ipsos Education Monitor 2025 a fost realizat online, între 20 iunie și 4 iulie, pe un eșantion de 23.700 de persoane din 30 de țări, inclusiv 500 de respondenți din România.