România este ultima țară europeană la capacitatea de a-i ține pe copii și tineri în școală, potrivit celui mai nou raport anual al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind educația, ”Education at a Glance 2025”, publicat marți.
Țara noastră se remarcă printr-un procent enorm, 16% în 2023, al copiilor de 6-14 ani care nu sunt înscriși la școală, față de o medie OCDE de doar 2% în același an, arată raportul citat de Edupedu.
Dintre țările membre și partenere OCDE incluse în raport, doar Arabia Saudită are un procent mai mare.
Situația este și mai gravă la nivelul adolescenților de 15-19 ani: o treime dintre aceștia (32%), în România, nu erau înscriși în nicio formă de program educațional, în anul 2023.
Comparativ, la nivel OCDE doar 16% dintre tinerii de 15-19 ani nu erau înscriși la școală în acel an. Iar situația României era mai proastă într-un singur alt stat inclus în raportare – Peru.
România, ultima țară din Europa din punct de vedere al cheltuielilor per elev/student
România este și ultima țară din Europa din punct de vedere al cheltuielilor per elev/student în învățământ, în rândul statelor membre și partenere ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
România cheltuie 6.069 de dolari per elev/student, din școala primară până în învățământul postliceal și cel terțiar, ceea ce o plasează în coada listei de țări, care merge "de la 2.000 de dolari la peste 27.000 de dolari” per elev, arată OCDE.
Raportată la puterea de cumpărare, cheltuiala guvernamentală cu educația, per elev/student (2022), este cea mai mică din Europa (dacă nu este luată în calcul și Turcia), în rândul țărilor membre și partenere OCDE.
Singurele țări pe care România le depășește la acest capitol sunt Peru, Mexic, Africa de Sud, Turcia, Brazilia, China, Argentina, Costa Rica și Chile. La nivel european, România se apropie de nivelul Greciei, Ungariei și Bulgariei.
Un sfert dintre tinerii de 18-24 de ani nici nu învață, nici nu muncesc
De asemenea, România bifează scoruri mult sub media OCDE și în coada țărilor membre din Europa când vine vorba despre capacitatea de a-i ține pe elevi în școală.
Raportul notează că ponderea adulților tineri (25-34 de ani) care au cel mult studii gimnaziale a reușit să scadă cu două puncte procentuale în ultimii 5 ani, de la 26% în 2019 la 24% în 2024.
Dar România se află pe ultimul loc în Europa la acest capitol, la egalitate cu Spania, cu procent de aproape două ori mai mare decât media OCDE (13% în 2024) și de peste două ori mai mare decât media UE (11% în 2024).
Totodată, OCDE avertizează că este foarte ridicat riscul de a nu avea loc de muncă în cazul tinerilor de 25-34 de ani din România și face trimitere, în acest sens, la ponderea ridicată a tinerilor de 18-24 de ani care nu sunt nici angajați, nici nu studiază (NEET).
Dacă, la acest capitol, media populației NEET este de 14%, în România ea se ridică la 22% – cel mai mare procent din Europa.
Ce spune ministrul Educației despre raport
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a comentat raportul, afirmând că, atunci când eşti într-o criză fiscal-bugetară, nu poţi întotdeauna să implementezi cele mai bune practici ale OCDE.
”Vedeţi, suntem în situaţie de criză fiscal-bugetară, când eşti într-o criză fiscal-bugetară nu mai poţi totdeauna să implementezi cele mai bune practici OECD, dar este foarte important dacă eşti un ministru responsabil sau eşti un decident responsabil ca măsurile pe care le iei să se regăsească între reperele OECD sau reperele europene, dacă vrem să ne raportăm şi la un alt indicator, astfel încât ţara, odată ce este ancorată în aceste instituţii, să poată să comunice, să schimbe date, să schimbe idei, să schimbe practici cu alte ţări din aceste organizaţii.
Noi am reuşit, atât în zona de educaţie, cât şi în zona de cercetare, să închidem capitolele care ne privesc pe noi, ceea ce este un lucru foarte bun. Preocuparea pentru ceea ce se întâmplă în ţările OECD este una justificată în domeniile noastre, fiindcă noi avem de multe ori o mulţime de analize, o mulţime de date, dar aşa cum spunea un vechi filosof ceva nu este mare sau mic în sine, ci totdeauna depinde de cadrul de referinţă.
Şi adesea nu aveam reflexul sau nu aveam un reflex suficient de puternic, dar ne raporta diverse date, diverse analize la nivel naţional, la anumite repere, să vedem ce înseamnă totuşi un anumit procent, ce înseamnă totuşi o anumită medie”, a explicat ministrul Daniel David.
El a precizat că este important să ne uităm la practicile de cercetare pentru a ne putea dezvolta propriul sistem de educaţie.