Sistemul național de biblioteci se află într-un declin accelerat, în special la ţară, unde reducerile bugetare riscă să ducă nu doar la pierderea a peste 1.500 de locuri de muncă, ci și la închiderea efectivă a sute de biblioteci comunale.
Datele apar într-un document oficial al Ministerului Culturii, prezentat de Edupedu, care centralizează informații furnizate de Comisia Națională a Bibliotecilor și Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală.
Potrivit documentului, aproape 4.000 de bibliotecari ar urma să fie afectați de măsurile de reducere a personalului, iar între 397 și 1.588 de persoane ar putea rămâne fără loc de muncă, în funcție de procentul aplicat. Impactul bugetar al salariilor bibliotecarilor este însă infim raportat la dimensiunea economiei.
Una din zece biblioteci rurale a dispărut în trei ani
Între 2022 și 2024, România a pierdut 267 de biblioteci, scăderea fiind concentrată aproape exclusiv în mediul rural. Numărul bibliotecilor comunale a coborât de la 1.630 în 2022 la 1.484 în 2024, ceea ce înseamnă că una din zece biblioteci din sate a dispărut în doar trei ani.
Scăderi se înregistrează și în alte segmente ale sistemului: bibliotecile școlare au scăzut de la 6.022 la 5.940, iar bibliotecile specializate de la 343 la 315. În total, numărul bibliotecilor din România a ajuns la 8.105 în 2024, față de 8.372 în 2022.
Un singur bibliotecar pe comună. Reducerea postului înseamnă închiderea bibliotecii
Documentul Ministerului Culturii subliniază un aspect-cheie: în majoritatea comunelor, biblioteca funcționează cu un singur bibliotecar. În aceste condiții, reducerea personalului echivalează direct cu închiderea instituției.
În mediul rural, numărul total al bibliotecilor a scăzut de la 5.004 în 2023 la 4.850 în 2024, în principal din cauza dispariției bibliotecilor comunale și școlare. În paralel, numărul volumelor existente în bibliotecile rurale a scăzut abrupt, în timp ce în mediul urban s-a înregistrat o ușoară creștere.
Aproape 4.000 de angajați afectați. Peste 90% sunt personal de specialitate
În 2024, sistemul național de biblioteci avea 9.115 angajați, în scădere față de 9.240 în 2023. Dintre aceștia, peste 90% sunt personal de specialitate, iar marea majoritate sunt femei.
Distribuția arată un dezechilibru major între urban și rural: 6.762 de angajați lucrează în mediul urban, față de 2.353 în mediul rural, unde mai puțin de 2.000 au normă întreagă. Tocmai acest segment este cel mai vulnerabil la reducerile bugetare anunțate.
Salarii cu impact infim în PIB: 0,00048%
Cheltuielile anuale cu salariile bibliotecarilor din întreaga rețea națională se ridică la aproximativ 821 de milioane de lei. Raportat la PIB-ul României, estimat la peste 1.678 de miliarde de lei, impactul salariilor bibliotecarilor este de doar 0,00048%.
În 2024, cheltuielile salariale pentru bibliotecile publice (fără bibliotecile școlare) au fost de circa 409 milioane de lei, din care aproape trei sferturi au revenit mediului urban.
Ministerul Culturii precizează că, din 2002, bibliotecile publice au fost descentralizate și se află în subordinea autorităților locale, nu a ministerului. Această realitate administrativă explică diferențele majore dintre județe și comune și vulnerabilitatea bibliotecilor mici în fața reducerilor bugetare.
Investiții de milioane, dar personal tot mai puțin
Prin PNRR, mai multe județe și comune au atras zeci de milioane de lei pentru modernizarea și digitalizarea bibliotecilor. Proiectele vizează transformarea acestora în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, însă documentul avertizează că investițiile în infrastructură nu pot compensa dispariția personalului calificat.
Fără bibliotecari, bibliotecile modernizate riscă să devină spații închise sau subutilizate, în special în mediul rural, unde accesul la cultură și educație este deja limitat.