Ministerul Dezvoltării a publicat, în procedură de transparență decizională, proiectul de lege care vizează măsuri administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale.
Documentul prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, precum și diminuarea cu 10% a posturilor din administrația publică locală, măsură care ar urma să fie realizată fără diminuarea salariilor de bază ale angajaților, prin reorganizări instituționale, reducerea unor sporuri sau tăieri de posturi.
Proiectul a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării, care subliniază că actul normativ are ca obiective eficientizarea administrației, creșterea echității sociale în colectarea taxelor și impozitelor și întărirea disciplinei financiare.
Proiectul de lege va putea intra în vigoare doar după aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament.
Iată lista de măsuri privind reforma administrației:
Tăieri de posturi
Reducerea cu 10% a bugetelor pentru cheltuieli de personal în administrația centrală
Reducerea personalului
Dispar 6.102 posturi de consilieri personali pentru o economie de 362.630.400 lei pe an, relatează Antena3. Măsura include și:
- 5 posturi la Cabinetul premierului
- 5 posturi la Cabinetul vicepremierului cu portofoliu
- 3 posturi la Cabinetul vicepremierului fără portofoliu
- 3 posturi la Cabinetul ministrului
De asemenea, se prevede;
- reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului.
- reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi de la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
Mai puțini polițiști locali
Numărul de polițiști locali va fi diferențiat în funcție de dimensiunea localității. În orașele mici, va exista un polițist local la fiecare 1.200 de locuitori, doar dacă bugetul local acoperă integral costurile de funcționare.
În București și în alte județe, raportul va fi de un polițist la 6.500 de locuitori. Măsură ar putea duce la scăderea numărului de polițiști locali în anumite localități, relatează Digi24.
Posturi de polițist local vor fi repartizate astfel:
- 16 posturi la 1.500 locuitori
- 22 posturi la 3.000 locuitori
- 30 de posturi la 5.000 locuitori
- 60 posturi la 20.000 locuitori
- 110 posturi la 50.000 locuitori
Pachetul prevede și sancțiuni pentru primăriile care nu respectă regulile de reducere a cheltuielilor: dacă nu-și reduc bugetul cu 10% sau nu fac economii, vor fi obligate să recurgă la disponibilizări.
La nivel național, aproximativ 13.000 de posturi ar putea fi desființate. În plus, primăriile care nu se conformează riscă să nu mai primească bani din impozitul pe venit, iar Guvernul va putea stabili salariile în locul acestora.
Limitarea salariilor
- plafonarea salariului preşedintelui ANRSC – economie estimată: 190.812 lei/an.
- limitarea salariilor din instituțiile subordonate MDLPA prin grile de salarizare.
- reducerea numărului de membrii ai consiliului de administrație pentru ANCPI, precum şi pentru ANL - economie estimată: 410.444 lei/an.
Măsuri de eficientizare a activității în sistemul public
- se introduc indicatori de performanță pentru bugetari
- examen o dată la 4 ani pentru funcționarii publici
- se introduce rotația voluntară a funcționarilor.
- restrângerea numirilor pentru exercitarea cu caracter temporar a unor funcții publice de conducere la situațiile și perioadele în care posturile nu pot fi ocupate prin: recrutare, promovare, rotație sau transfer.
Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale
Proiectul include și măsuri pentru colectarea mai eficientă a veniturilor fiscale:
- extinderea executării silite asupra unor indemnizații sociale începând cu 2026;
- interconectarea bazelor de date fiscale și publicarea listelor cu debitori persoane fizice și juridice.
- autoritățile locale vor primi atribuţii decizionale mai largi, inclusiv asupra jocurilor de noroc, a introducerii de taxe locale suplimentare și asupra organigramei bibliotecilor publice.
- înființarea Fondului de Regenerare Locală, reprezentând până la 5% din veniturile locale.
Persoanele care nu-și achită amenzile vor întâmpina restricții la tranzacțiile imobiliare - nu vor putea vinde sau cumpăra bunuri până la plata obligațiilor fiscale restante.
De asemenea, neplata amenzilor va influența suspendarea dreptului de a conduce. Amenzile neplătite la termen vor fi majorate treptat:
- +30% dacă nu sunt plătite în primele 3 luni după termenul stabilit;
- +30% suplimentar dacă neachitarea continuă după 6 luni.
Revine „Lista rușinii”
Conform proiectului, se extinde obligația organelor fiscale de a publica pe site-ul propriu atât listele debitorilor persoane juridice, cât și pe cele ale persoanelor fizice, care au obligații fiscale restante și cuantumul acestora, promovând transparența fiscală.
Însă vor fi făcute publice și numele celor care sunt bun-platnici:
"La dispozițiile privind publicarea listelor contribuabililor care nu au obligaţii restante se introduce obligativitatea ca atât contribuabilii persoane fizice, cât și cele juridice, care au declarat și au plătit la termen obligațiile fiscale, fără restanțe, să fie incluși pe lista publicată pe site-urile oficiale ale organelor fiscale centrale și locale", se arată în proiect.
Scopul acestor modificări:
- crește vizibilitatea contribuabililor care își respectă obligațiile fiscale, promovând conformitatea fiscală;
- publicarea listei contribuabililor fără restanțe poate stimula alte persoane și entități să își plătească obligațiile la timp pentru a beneficia de această recunoaștere publică;
- stabilirea clară a modalităților de publicare la nivel central și local, inclusiv în Monitorul Oficial Local, pentru a asigura transparență și accesibilitate.
Impozit dublu pentru clădirile fără autorizație de construire
Autoritățile locale au stabilit noi reguli și pentru construcțiile realizate fără autorizație de construire, cu excepția celor ridicate înainte de 1 august 2001:
- valoarea impozitului pentru aceste clădiri va fi calculată în funcție de suprafața construită.
- proprietarii vor suporta o majorare de 100% a impozitului timp de 5 ani, începând cu anul următor descoperirii neregulii.
Economii la buget de 3,3 miliarde de lei în 2026
În expunerea de motive, Ministerul Dezvoltării arată că proiectul de lege este necesar în contextul angajamentului României de a reduce deficitul bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031.
Potrivit estimărilor oficiale, economiile la buget ar urma să fie de 3,37 miliarde de lei în acest an și de aproximativ 5,77 miliarde de lei anual în perioada 2027–2030.
Măsurile propuse și dezbătute în perioada anterioară sprijină descentralizarea și sustenabilitatea financiară a autorităților locale și conduc la consolidarea administrației publice centrale și locale și eficientizarea serviciilor publice către cetățeni, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, potrivit unui comunicat de presă citat de Agerpres.
Actul normativ prevede eficientizarea administrației publice locale și centrale, echitate socială în colectarea taxelor și a impozitelor și o disciplină financiară mai bună.
Cseke Attila a declarat că relansarea pachetului de reformă a administrației locale vine cu termene clare, sancțiuni ferme și măsuri care vizează direct inechitățile fiscale. Termenul rezonabil pentru reduceri de cheltuieli este 1 iunie 2026, iar în unele primării, reducerea posturilor nu va genera concedieri. „Din 2027, nu există decât varianta reducerii numărului de posturi în administrație, în schimb, în 2026 acestea au varianta să reducă fie cheltuielile cu 10%, fie numărul de angajați”, a spus ministrul la Digi 24.
Bolojan: Pachetul de reforme trebuie adoptat rapid
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară, la TVR, că pachetul de reforme din administrația publică trebuie adoptat rapid, avertizând că orice întârziere va duce la costuri suplimentare și la adâncirea problemelor bugetare.
Șeful Guvernului a explicat că România cheltuie anual „cu 25% mai mult ca țară decât ne putem permite”, iar pentru cele aproximativ 30 de miliarde de euro cheltuite suplimentar, la care se adaugă datoriile contractate în anii anteriori, statul plătește dobânzi anuale de 11–12 miliarde de euro. „Din PIB-ul României, 3% din PIB reprezintă doar dobânzile”, a precizat premierul.
În lipsa unor măsuri ferme de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor, avertizează Bolojan, povara dobânzilor, aflată în continuă creștere, riscă să lase Guvernul fără resurse pentru investiții și servicii publice de bază. „Guvernul nu mai are bani de dezvoltare, nu mai are bani de servicii de bază”, a spus el.
Premierul a mai arătat că, pentru anul viitor, România trebuie să ajungă la un deficit și mai redus, iar pentru acest an Executivul își propune o țintă de 6,2–6,4%. Atingerea acestui obiectiv presupune, pe de o parte, menținerea disciplinei fiscale și a măsurilor deja adoptate și, pe de altă parte, reducerea suplimentară a cheltuielilor. „Iar asta înseamnă acest pachet care se referă la reforma în administrație”, a concluzionat Ilie Bolojan.