Reabilitată și dotată cu fonduri europene, Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” din Onești a devenit nu doar modernă, ci un adevărat model de reinventare a unui spațiu public.
Spațiile largi și aerisite, mobilierul colorat și prietenos, hologramele în mărime naturală și totemurile electronice creează impresia unui loc activ, care completează spațiile de lectură și care invită la explorare.
Dar tehnologia, oricât de spectaculoasă, nu valorează mare lucru fără o viziune care să o transforme în instrument real pentru comunitate.
Despre această viziune a vorbit, într-o dezbatere organizată de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și moderată de reporterul Spotmedia.ro, Ionuț Tenie, managerul Bibliotecii din Onești. Acesta a explicat cum folosește tehnologia pentru a atrage vizitatori de toate vârstele — de la preșcolari, până la seniori.
Cum a fost modernizată biblioteca
În toamna anului 2022, Primăria Onești a actualizat indicatorii tehnico-economici ai proiectului de modernizare a bibliotecii. Pe 15 decembrie, a semnat contractul de lucrări — în valoare de 8.872.056 de lei — cu firma Intertrade Group LTD. Ulterior, au urmat mai multe contracte de dotare, pentru mobilier, echipamente IT, sisteme multimedia sau tehnologie interactivă.
Valoarea totală a investiției a ajuns la aproximativ 17 milioane de lei.
O bună parte a fondurilor au fost europene, nerambursabile, atrase prin Programul Operațional Regional, în colaborare cu Consiliul Județean Bacău.
După reabilitare și instalarea dotărilor, biblioteca s-a redeschis în aprilie 2024.
Dar investiția în clădire și tehnologie a fost doar începutul. Adevărata schimbare a venit din modul în care este folosită biblioteca.
Un spațiu care atrage – de la preșcolari la adolescenți
„Am norocul că dispunem de aceste spații. Avem 4.000 mp și multe săli, așa că putem să facem proiecte. Iar modernizarea pe fonduri europene ne-a ajutat și mai mult.
Pentru că am vrut să păstrăm în continuare cititorii, a trebuit să ne reinventăm. Să le oferim o gamă diversificată de alte servicii culturale și educative.
Așa am creat ludoteca - un spațiu de joacă destinat preșcolarilor cu vârste între 0 și 6 ani. Ca să îi aducă la bibliotecă și pe cei mici, împreună cu părinții.
Inclusiv cu bani din donații, am reușit să cumpărăm Lego și să amenajăm spații pentru ei. Și așa am câștigat acest segment.”
Biblioteca a deschis și o stagiune muzicală, organizează lunar concerte și pune la dispoziție o sală multimedia.
„Am înființat sala multimedia pentru a aduce tineretul. Pentru că ei, în ultima vreme - știm cu toții de acasă – de când cu Chat GPT, nu prea mai puneau mâna pe cărți.
Îi lăsăm să se joace cel puțin 30 de minute pe PC sau pe tabletele smart, dar nu înainte de a împrumuta o carte și a dovedi că au citit-o.
De asemenea, pentru a atrage tot segmentul acesta mai mic, în sala de împrumut copii, am instalat un simulator de Formula 1.
Dar îi lăsăm să se joace gratuit, doar dacă scriu pe tabla smart, descriu în câteva cuvinte cartea preferată. Așadar, încercăm să-i atragem, la fel ca în orice business.
Doar că aici îi atragem spre carte, spre cultură, dar oferindu-le tehnologie și acces la tehnologie. Pentru că ăsta e viitorul bibliotecii. Vrem - nu vrem, biblioteca nu mai e un simplu loc de carte, ci trebuie să devină un centru cultural”, a precizat Ionuț Tenie.
Biblioteca colaborează cu Code Kids și găzduiește un club de robotică pentru copiii între 10 și 14 ani.
Organizează și expoziții, lansări de carte, spectacole de teatru și proiecții de film.
Biblioteca încearcă, însă, să ajungă nu doar la cei mici, ci și la generațiile mai mari.
Seniori care învață tehnologia
Pentru cei peste 65 de ani, în parteneriat cu Fundația Vodafone, biblioteca derulează programul Hi Digital — ateliere prin care seniorii învață să folosească telefonul mobil, o adresă de mail, servicii precum ghiseul.ro sau metode de identificare a fraudelor online. Tematica este adaptată în funcție de nevoile participanților.
În 2025, circa 100 de persoane au beneficiat de instruire.
Și pe lângă instruire, seniorii au și posibilitatea să petreacă timp și să socializeze într-un mediu agreabil.
Schimbarea nu i-a vizat, însă, doar pe vizitatori, ci și pe oamenii din interiorul instituției.
Bibliotecarii și tehnologia: de la reticență la producție multimedia
„Meseria de bibliotecar nu este foarte bine plătită, așa cum ar trebui. Iar în prezent bibliotecarul face de toate. De la împrumut carte și biblioteconomie, la partea de ateliere și așa mai departe.
La început am fost sceptici și noi. Când am văzut holograma real size, spre exemplu. Sau când am văzut totemurile instalate ... Firmele furnizoare ne-au făcut un training minimal. După care ne-au spus «Vă descurcați! Sau facem contract pentru creare de conținut!».
Iarăși, norocul nostru este că parte dintre noi iubim tehnologia. Ne plac gadget-urile. Și am fost deschiși să învățăm. Și am ajuns acum să ne creăm singuri conținutul pentru ecranele outdoor și indoor pe care le avem.
De săptămâna trecută, avem în parcarea bibliotecii și un ecran de 5m x 4m, instalat și pus în funcțiune, cu care promovăm și mai mult evenimentele bibliotecii. Se vede de pe tot bulevardul principal.
Dar o parte dintre colegi, de 45-50 de ani, erau obișnuiți să scoată calculatoarele din priză, la finalul programului. Le și spuneau «mașini». Așa fuseseră învățați de foștii colegi.
Dar și important este ca ei să își dorească. Și dacă le-am creat un mediu propice și dacă i-am luat încet și pas cu pas, au învățat să lucreze cu această tehnologie.
Lor le-a plăcut întotdeauna meseria, au fost dedicați. Iar acum avem și un spațiu frumos, cu mobilier colorat. Nu mai avem o singură sală de lectură. Am creat peste tot spații de lectură și socializare.
Ne-am gândit să te simți în bibliotecă la fel ca acasă.
Sigur că toate astea se fac cu bani. Poate că, din banii proprii, o administrație locală nu și-ar permite să cumpere nici 10% din această tehnologie.
Dar dacă există o colaborare bună cu primăria și Consiliul Județean – că mulți bani vin și de acolo – atunci s-ar putea face și o astfel de modernizare.
E important să există interes pentru zona asta. Știți că există școli care beneficiază de proiecte europene. Și pe care nu le întreabă nimeni ce și-ar dori și de ce ar avea nevoie ca să lucreze. Și se trezesc cu anumite...Noi am fost întrebați”, a mai declarat Ionuț Tenie.
Studio propriu pentru podcast și holograme
„Avem și o platformă online de împrumut de carte. Dacă îți faci cont, poți, de oriunde ai fi, din lume, să vezi ce cărți sunt în bibliotecă.
Avem pe site și un robot – creat cu AI – care îți anunță evenimentele și face recomandări de carte.
Am creat și un studio, în timpul pandemiei. Lumea nu mai venea atunci aproape deloc la bibliotecă. Și ne-am întrebat «Ce facem?». Așa că am creat un studio. Am făcut un podcast numit «Povestea de la prânz», unde bibliotecarii, prin rotație, citesc povești. Le animăm, le montăm și le postăm.
Apoi, am început să producem mai multe podcast-uri despre bibliotecă și oamenii din comunitate. Și tot acolo – după ce ne-am cumpărat un green screen – am început să producem și conținutul pentru holograme.
Eu cred că oamenii pot fi motivați nu doar material. Când intri într-un mediu ok, creezi o echipă și ai cu ce să lucrezi, contează!”, a adăugat managerul Bibliotecii „Radu Rosetti”.
Privirea de ansamblu
Modernizarea Bibliotecii Municipale din Onești arată cum fondurile europene pot schimba semnificativ funcția și utilitatea unui spațiu public. Tehnologia introdusă oferă noi modalități de interacțiune, iar programele pentru copii, tineri și seniori încearcă să răspundă unor nevoi diferite ale comunității.
Rămâne, însă, esențial ca investițiile să fie susținute pe termen lung prin personal pregătit, activități relevante și o implicare constantă a administrației locale.
În Onești, aceste elemente par să se fi aliniat, cel puțin în această etapă.