Viața noastră se bazează tot mai mult pe tehnologie.
Avem două opțiuni. Să o învățăm și să profităm de ea – fără drumuri inutile, fără cozi, fără hârtii pierdute, fără panică atunci când îți pierzi buletinul.
Sau să o ignorăm și să continuăm să ne luptăm cu probleme pe care alții, mai pregătiți digital, le-au rezolvat deja.
România digitală: cu vorbe la centru, cu fapte la firul ierbii
Doar 27,9% dintre români au competențe digitale de bază, față de 55% media europeană.
Și, deși Guvernul vorbește despre digitalizare, în realitate nu există o strategie clară și nici finanțare reală.
Din fericire, există oameni și instituții locale care nu mai așteaptă: administrații locale, instituții și ONG-uri care chiar îi ajută pe români să învețe să utilizeze tehnologia, în avantajul lor.
Într-un raport numit „Digitalizarea incluzivă: Cum colaborează autoritățile publice cu mediul privat pentru a reduce decalajul digital în România”, pe care îl puteți găsi aici, Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a prezentat pe larg o serie de astfel de actori relevanți.
Reporterul Spotmedia.ro a moderat dezbaterea de lansare a acestui raport. Și a vorbit cu reprezentanții instituțiilor și ONG-urilor.
Mai jos puteți urmări, integral dezbaterea:
Iar în continuare o serie de declarații relevante ale participanților și context.
Onești: biblioteca devenită hub digital pentru toate vârstele
Ionuț Tenie este directorul Bibliotecii Municipale din Onești. Recent renovată cu peste 17 milioane de lei din fonduri locale și europene, biblioteca poate fi considerată „hub digital”.
Și astfel, atrage, în continuare, oameni de toate vârstele din comunitare.
„Pentru că am vrut să păstrăm în continuare cititorii, a trebuit să ne reinventăm.
Să le oferim o gamă diversificată de alte servicii culturale și educative.
Așa am creat ludoteca - un spațiu de joacă destinat preșcolarilor cu vârste între 0 și 6 ani. Ca să îi aducem la bibliotecă și pe cei mici, împreună cu părinții.
Inclusiv cu bani din donații, am reușit să cumpărăm Lego și să amenajăm spații pentru ei. Și așa am câștigat acest segment. (...)
Am înființat sala multimedia pentru a aduce tineretul. Pentru că ei, în ultima vreme - știm cu toții de acasă – de când cu CGPT, nu prea mai puneau mâna pe cărți.
Îi lăsăm să se joace cel puțin 30 de minute pe PC sau pe tabletele smart, dar nu înainte de a împrumuta o carte și a dovedi că au citit-o.
De asemenea, pentru a atrage tot segmentul acesta mai mic în sala de împrumut copii, am instalat un simulator de Formula 1. Dar îi lăsăm să se joace gratuit, doar dacă scriu pe tabla smart, descriu în câteva cuvinte cartea preferată. Așadar, încercăm să-i atragem, la fel ca în orice business.
Doar că aici îi atragem spre carte, spre cultură, dar oferindu-le tehnologie și acces la tehnologie. Pentru că... ăsta e viitorul bibliotecii”, a precizat Ionuț Tenie.
Managerul susține că la început, mai ales bibliotecarii mai în vârstă, au avut unele dificultăți în adoptarea noilor tehnologii. Dar au depășit etapa, iar acum vin la serviciu cu aceeași bucurie ca și colegii aflați la început de drum.
„Norocul nostru a fost că dispunem de un spațiu generos și am putut crea spațiile.
La început – recunosc – am fost sceptici când am văzut holograme în mărime naturală sau totemurile (panouri interioare – n.red.), spre exemplu. Firma care ni le-a furnizat ne-a făcut un training minimal și ne-a spus: de aici, vă descurcați! Sau facem contract de creare de conținut.
Ne-am descurcat și ne creăm singuri conținutul”.
Pe lângă activitățile pe care le organizează din fonduri proprii, biblioteca are și colaborări cu ONG-uri.
Spre exemplu, în parteneriat cu Fundația Vodafone, implementează programul Hi Digital, în cadrul căruia ajută vârstnici de peste 65 de ani să învețe cum să folosească telefonul mobil sau adresa de mail și servicii tip ghiseul.ro. Totul, în siguranță, cu atenție la evitarea fraudelor online.
Bibliotecarii formați de Hi Digital adaptează lecțiile în funcție de dorințele seniorilor, astfel încât programele să fie interesante și să răspundă nevoilor cursanților.
Copiii din sate care construiesc roboți: modelul Code Kids
E un program inaugurat în 2017 de Fundația Progress, în parteneriat cu Asociația Etic și finanțat de Romanian-American Foundation (RAF).
Creează cluburi de robotică pentru copii cu vârste între 10 și 14 ani din mediul rural, din România și Republica Moldova.
Fiecare copil petrece 2 ani în club. Începe să învețe noțiuni de bază de programare. Apoi, avansează.
Și depășește rapid etapa competențelor digitale de bază.
„Începem de la zero. Și în 2 ani îi aducem pe copiii la nivelul la care pot realiza machete destul de complexe.
Constrângerile noastre nu țin de partea tehnică, ci mai degrabă de disponibilitatea pe care o găsim, la nivel local.
Ne desfășurăm activitatea în bibliotecile locale. Și – de câțiva ani – am început să lucrăm și în școli sau sediile altor ONG-uri din zonele respective, dacă bibliotecarul nu dorește să se implice.
Acolo unde există, scepticismul e cauzat de tot felul de motive. Unele pe care le considerăm justificate. Altele, mai puțin.
Bibliotecarul este mai degrabă un coordonator care monitorizează activitatea clubului. Pentru că noi folosim o platformă care se numește Sole, prin intermediul căreia copiii se instruiesc unii pe ceilalți.
Dar există încă, pentru unii bibliotecari, teama că se implică în ceva ce nu înțeleg. Că poate copiii le pun întrebări tehnice și ei nu știu să răspundă. Sau pot fi sceptici pentru că mai au și alte sarcini, în primărie, și se gândesc că – mai ales fără bani în plus la salariu – le-ar fi greu să preia atribuții noi”, a explicat Narcis Lunceanu, manager la Code Kids.
Bilanțul provizoriu al proiectului: 289 de ateliere de robotică, în 250 de comunități. Și 14.000 de copii care învățat, în cadrul proiectului.
Unul dintre proiecte se desfășoară în parteneriat cu Biblioteca din Onești.
Oradea: seniorii vulnerabili care învață smartphone-ul
Direcția de Asistență Sociale (DAS) din subordinea Primăriei Oradea îi învață pe vârstnicii cu venituri reduse să folosească telefonul mobil pentru a cere sprijin și pentru a face plăți online.
Cum procedează, a explicat directorul executiv al DAS, Anca Georgeta Grama.
„Pe partea de digitalizare, noi ne-am pus foarte bine la punct, la Primăria Oradea. Eforturi se fac, în acest sens, de 10-20 de ani.
Pentru că, atunci când începea perioada de plată a impozitelor, partea de ghișee era luată cu asalt. Nu mai puteai să intri în primărie.
Și-atunci s-a încercat încurajarea cetățenilor să plătească online. S-a pus instituția la punct, ca toate formularele să fie online. S-au dat bonificații de 10% pentru plata online și s-au făcut tombole pentru cei care plăteau online și care puteau câștiga o zi de distracție la aquapark-ul local.
Și s-a ajuns ca 40% dintre cetățeni – chiar și cei mai în vârstă, ajutați de membrii mai tineri din familie – să plătească online. Ceea ce e foarte bine.
Sigur că noi lucrăm cu persoane vulnerabile. Pe partea de vârstnici, spre exemplu, cu cei care au venituri scăzute și au nevoie de ajutorul de încălzire, pe care-l solicită de la noi.
Vorbim despre oameni care nu au smartphone. Încă folosesc telefoanele vechi. Și care vin la ghișeu să completeze formularele pentru ajutorul de căldură.
Și ne-am gândit să venim cu această inițiativă: cursuri pentru seniorii din comunitate, prin care să-i învățăm să folosească un smartphone, să-și poată plăti taxele, impozitele și facturile de pe telefon, în siguranță. Și să poată comunica, bineînțeles, cu cei dragi.
Am început în primăvara acestui an, cu cursuri de 2 luni, atât în română, cât și în maghiară. Grupele sunt de 13-15 cursanți, astfel încât instructorul să se poată ocupa de toți.
Am deschis și serii noi. Am făcut un grup de Whatsapp cu toți cursanții. Am ajuns deja, cu aceste cursuri, la 200 de persoane vârstnice. Și avem o listă de așteptare pe care sunt înscrise 100 de persoane”, a precizat Anca Georgeta Grama.
Acesta susține că DAS va încerca să își crească – fără cheltuieli suplimentare – capacitatea de a-i instrui pe vârstnici. Și că pe parte dintre ei îi va îndruma și spre cursurile care au loc la biblioteca din oraș. Și care au un grad mai mare de complexitate.
Ce-ar fi de folos ca lucrurile să meargă mai ușor?
Anca Georgeta Grama este de părere că o simplificare a formularelor pe care vârstnicii trebuie să le depună ar fi utilă.
Din cauză că acum – chiar și după ce învață să folosească instrumente online – mulți dintre vârstnici vin la ghișeu să ceară ajutor pentru completarea formularelor, care sunt prea „stufoase”.
Digitaliada: tehnologia din școli nu e suficientă — trebuie cineva să o și folosească
Digitaliada este un program de creștere a competențelor digitale pentru profesori și elevi, implementat din 2016 de Fundația Orange.
Directorul executiv al Funadației Orange, Ovidiu Ana, a explicat că nevoile identificate în școli au fost diverse. Acolo unde a fost nevoie, Fundația Orange, prin Digitaliada, a asigurat dotarea cu dispozitive, de la computere, la ochelari VR.
„Și continuăm să facem asta în unele zone. În unele zone din Delta Dunării, spre exemplu, unde nu s-au alocat suficiente resurse, mergem cu calculatoare, ochelari VR, table smart, drone și așa mai departe.
Dar sunt și multe școli care - poate și din dibăcia managerilor - au fost deja dotate cu tehnologie.
În 2022, noi am identificat nevoia de a instrui profesorii în utilizarea acestor resurse. Să știe, spre exemplu, să utilizeze o tablă smart. Pentru că avem și cazuri în care se scrie cu markerul pe tabla smart. Până la urmă, bine că se scrie .. (deși dispozitivele respective nu sunt folosite la adevăratul lor potențial - n.red.)”, a declarat Ovidiu Ana.
Acesta a apreciat că, de multe ori, profesorii tind să își supraestimeze capacitățile digitale. Așa că nevoia de sprijin este, în continuare, una substanțială.
Fundația Orange are și programe de creștere a capacității digitale pentru adulți. În cadrul Orange Digital Center, a instruit deja peste 10.000 de persoane.
Aici, tehnica Fundației este să identifice tendințele de pe piața muncii și să îi instruiască pe cursanți în ceva ce le va fi de folos imediat. Spre exemplu, o femeie din Horezu a participat la cursuri ca să învețe să folosească un aparat cu laser pentru gravură.
Ovidiu Ana susține că Fundația Orange înțelege că nu poate, în regie proprie, să crească nivelul de competențe digitale de bază pentru 12-13 milioane de români care au această nevoie. Dar că își dorește să creeze modele de bune practici. Să arate clar cum se poate face eficient, în speranța că modelele vor fi preluate, pe scară largă.
Științescu: cum faci știința și tehnologia „să prindă” la copii
După cum îi spune și numele, Științescu e un fond. A fost înființat de Federația Fundațiilor Comunitare din România și se bucură de finanțare americană, prin Romanian - American Foundation (RAF). Susține proiecte ale fundațiilor comunitare, în toată țara.
„Scopul a fost să răspundă acestei nevoi de a transforma educația STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics - n.red.) prin abordări interactive, care să stârnească interesul elevilor pentru științe. Și să le scoată din manualele clasice și să le facă mai atractive prin crearea de contexte care să le stimuleze elevilor gândirea critică, curiozitatea și creativitatea”, a explicat Sorina Miclea, coordonatorul național al Fondului Științescu.
Fondul este cel care definește strategia și tipuri de acțiuni.
Dar fundațiile comunitare din țară identifică nevoile, la nivel local, gândesc forma concretă a proiectelor și colectează bani pentru a le implementa.
Când se ajunge în această etapă, Fondul Științescu lucrează în sistem de matching. Adică dublează fondurile obținute deja de fundația comunitară, pentru un anume proiect.
Fondul a sprijinit cu 5 milioane de lei proiecte în 207 localități, dintre care jumătate în mediul rural și urban mic. Peste 70.000 de copiii au accesat cunoștințe noi și și-au dezvoltat abilități prin intermediul proiectelor finanțate de Fondul Științescu.
Detalii suplimentare despre toate aceste proiecte, dar și despre altele care vizează creșterea competențelor digitale, aflați din raportul CRPE intitulat „Digitalizarea incluzivă: Cum colaborează autoritățile publice cu mediul privat pentru a reduce decalajul digital în România” și pe care îl puteți găsi AICI.
Concluzie: România se digitalizează, doar că schimbarea nu vine de unde te-ai aștepta
Schimbarea în bine nu vine, decât în foarte mică măsură, dinspre ministere.
Nu vine din discursuri cu substrat electoral, care amintesc aceleași probleme și propun aceleași soluții care nu se implementează, de fapt, niciodată.
Nu vine din „strategii” care se schimbă la fiecare 2-3 ani.
Schimbare vine, în acest moment, dinspre oameni și instituții locale care nu mai așteaptă după altcineva:
bibliotecari care își reinventeză meseria, profesori care învață tehnologia odată cu elevii, funcționari care îi ajută pe vârstnici să folosească un smartphone, ONG-uri care duc roboți, ochelari VR și creează contextul în care cei mici să-i utilizeze cu folos, în sate și orașe mici.
Acolo se întâmplă digitalizarea reală: în școlile mici, în biblioteci de orașe medii, în centre comunitare, în proiecte-atelier care schimbă vieți.
Dacă România va recupera vreodată decalajul digital, va fi pentru că modelele astea — testate, funcționale, deja cu rezultate — vor fi replicate la scară mare.
E suficient să înțelegem: tehnologia nu e un moft, ci șansa de a trăi mai bine. Iar deschizătorii de drumuri sunt deja. Nu trebuie decât să-i urmăm.