Marea Britanie: Copiii cu risc de a rămâne fără școală și fără serviciu ar putea fi identificați încă din clasele primare

Marea Britanie: Copiii cu risc de a rămâne fără școală și fără serviciu ar putea fi identificați încă din clasele primare
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Școlile primare din Anglia ar putea fi obligate să identifice elevii care riscă să abandoneze educația și să ajungă, după vârsta de 16 ani, fără un loc de muncă și fără să urmeze cursuri de formare profesională.

Propunerea va fi inclusă într-un raport comandat de Guvernul britanic pentru combaterea crizei tinerilor NEET – cei care nu lucrează, nu studiază și nu urmează un program de pregătire. Raportul final, coordonat de fostul ministru laburist al Sănătății Alan Milburn, urmează să fie prezentat în această toamnă, scrie The Guardian.

Ideea nu este ca profesorii să decidă de la o vârstă fragedă că un copil va deveni șomer, ci ca semnele de vulnerabilitate să fie observate din timp, iar elevul să primească sprijin înainte să abandoneze școala sau să piardă contactul cu sistemul de educație.

„Semnele de avertizare există de la o vârstă foarte, foarte mică. Sincer, chiar de la grădiniță. Școlile primare ar trebui să identifice copiii care riscă să devină NEET. Apoi, școlile secundare și celelalte servicii ar trebui să intervină, să-i sprijine și să-i ajute pe acești tineri să urmeze un alt traseu”, spune Milburn.

ADVERTISING

Peste un milion de tineri nu muncesc și nu studiază

Marea Britanie se confruntă cu o creștere puternică a șomajului în rândul tinerilor. Numărul persoanelor cu vârste între 16 și 24 de ani care nu lucrează, nu studiază și nu urmează cursuri de pregătire a depășit în 2026 pragul de un milion, pentru prima dată în mai mult de un deceniu.

Este vorba despre aproximativ unul din opt tineri, iar ponderea a crescut mai repede decât în alte țări europene. Printre cauze se numără problemele de sănătate mintală, sărăcia, experiențele din sistemul de protecție a copilului, rezultatele școlare slabe și o piață a muncii în care tinerii fără experiență intră tot mai greu.

Un studiu realizat în Bradford, citat de The Guardian, a constatat că elevii care nu erau suficient pregătiți pentru școală la vârsta de 4–5 ani prezentau un risc de aproape trei ori mai mare de a nu lucra și de a nu studia la 16–17 ani.

ADVERTISING

„Știm care sunt factorii asociați riscului – sărăcia, sănătatea mintală sau faptul că un copil se află în sistemul de protecție. Ceea ce nu facem este să transformăm aceste informații în acțiune”, explică Alan Milburn.

Absențele, unul dintre principalele semnale

În forma pregătită pentru raport, școlile ar urma să evalueze riscul cel târziu la finalul ciclului primar. Unul dintre indicatorii utilizați ar fi numărul absențelor, alături de situația școlară și vulnerabilitățile sociale sau medicale.

Datele oficiale arată că absenteismul a crescut puternic după pandemia de Covid. Numărul elevilor care lipsesc de la cel puțin 10% dintre ore aproape s-a dublat, ajungând la 1,3 milioane în anii 2024 și 2025.

Raportul interimar coordonat de Milburn a constatat că elevii cu absențe persistente prezintă un risc de 3,9 ori mai mare de a ajunge în afara educației și a pieței muncii între 16 și 18 ani. Riscul de a rămâne în această situație o perioadă îndelungată este de 6,3 ori mai mare.

ADVERTISING

Unele școli folosesc deja instrumente denumite „Roni” - prescurtarea în limba engleză pentru „indicator al riscului de a deveni NEET” -, dar practica nu este obligatorie și nici răspândită în întregul sistem.

Ce s-ar întâmpla după identificarea copilului

Propunerea nu se limitează la realizarea unei liste cu elevii vulnerabili. Departamentul britanic pentru Educație ar urma să precizeze că banii suplimentari acordați școlilor pentru copiii din medii dezavantajate pot fi folosiți pentru:

  • meditații și recuperarea materiei;
  • programe de mentorat;
  • consiliere și orientare profesională;
  • sprijin pentru sănătatea mintală;
  • menținerea copilului în școală și îmbunătățirea prezenței.

Milburn susține că o instituție sau o persoană trebuie să primească responsabilitatea clară de a urmări și sprijini copilul, astfel încât acesta să nu dispară dintre evidențele școlii, serviciilor sociale și instituțiilor pentru ocuparea forței de muncă.

Reducerea ajutoarelor nu este suficientă

Raportul final va propune și reformarea sistemului de ajutoare sociale. Alan Milburn avertizează însă că restrângerea indemnizațiilor pentru tineri nu poate funcționa în lipsa unor servicii mai bune de educație, sănătate și integrare pe piața muncii.

În opinia sa, faptul că un tânăr ajunge să solicite ajutor social fără să fi lucrat sau să fi dobândit o calificare reprezintă un eșec anterior al sistemelor de educație, sănătate și pregătire profesională.

„Trebuie să accelerăm educația și sprijinul oferit. Trebuie să creștem oportunitățile pentru tineri și să le fie mai ușor să obțină un loc de muncă”, spune Milburn. „Alături de oportunități trebuie, desigur, să existe și obligații.”

Fostul ministru a mers în Irlanda pentru a analiza politicile prin care această țară a obținut cea mai rapidă reducere a ponderii tinerilor NEET din Uniunea Europeană în ultimul deceniu. Potrivit datelor prezentate de The Guardian, rata a coborât în Irlanda de la 14,3% în 2015 la 6,1% în 2025. În Regatul Unit, în aceeași perioadă, a crescut de la 11,1% la 12,8%.

Modelul irlandez combină investițiile în învățământul tehnic, programele de ucenicie, experiența practică de muncă și sprijinul suplimentar acordat elevilor din comunitățile dezavantajate.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google