Prin proiectul de ordonanţă care vizează o contribuţie de solidaritate în sectorul energetic, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol şi gaze, în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare, consideră reprezentanţii Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG).
Federaţia atrage atenţia că proiectul de OUG nu e de natură „să rezolve criza energiei ci, dimpotrivă, va genera numeroase dezavantaje în rândul operatorilor din domeniul petrol şi gaze prin diminuarea considerabilă a bugetelor de investiţii”.
Prin proiectul de OUG, „România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol şi gaze în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea în considerare a taxelor suplimentare deja introduse este în contradicţie cu principiile Regulamentului European”, avertizează organizaţia, într-un comunicat remis miercuri.
Sectorul este deja supraimpozitat
Potrivit sursei citate, noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol şi gaze pune în pericol viitoarele investiţii pentru securitatea energetică a României.
În context, reprezentanţii din industrie atrag atenţia că sectorul este deja supraimpozitat.
Rata medie de taxare a veniturilor din gaze naturale depăşeşte 60% (impozit de 80% pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore).
Totodată, şi sectorul de producţie şi trading de electricitate în România este suprataxat, având în vedere contribuţia la fondul de tranziţie energetică datorată de producătorii de electricitate - 100% din veniturile înregistrate peste 450 de lei/MWh şi contribuţia la fondul de tranziţie energetică datorat pentru activităţi de trading de gaze şi electricitate - 100% din veniturile care depăşesc costul de achiziţie la care se adaugă 2% (marja de profit).
"Rata efectivă de impozitare a producţiei de gaze naturale în România este de peste 3 ori mai mare decât media europeană încă din 2018", arată FPPG.
Un impact de 8% din PIB
În aceste condiţii, organizaţia solicită un dialog transparent şi constructiv între Guvern şi reprezentanţii sectorului energetic arătând că, în prima jumătate a anului 2022, impactul total al sectorului de petrol şi gaze în economie (incluzând efectele directe, indirecte şi induse) a reprezentat circa 8% din PIB.
Astfel, Federaţia din sector propune ca impozitele suplimentare care există deja, atât pentru piaţa de gaze naturale şi electricitate, cât şi pentru extracţia de ţiţei (OG 6/2013, OG 7/2013, Legea 256/2018, OUG 27/2022), să fie luate în considerare de acest proiect de ordonanţă, prin deducerea acestora din contribuţia de solidaritate.
Pe de altă parte, reprezentanţii federaţiei atrag atenţia că, pentru a limita impactul în descurajarea producţiei locale şi a viitoarelor investiţii în sector, cota aleasă, de 60%, este mai cu mult mai mare decât în orice altă ţară a Uniunii Europene.
"Astfel, un procent de 33% (prevăzut de regulament) ar fi mai adecvat. Nivelul cotei nu trebuie să pună în pericol capacitatea producătorilor de a menţine şi stimula investiţiile viitoare în capacităţi de producţie necesare", subliniază documentul.
Totodată, contribuţia convenită ar trebui să fie recunoscută ca şi cheltuială deductibilă la calculul impozitul pe profit, iar în contextul acestui instrument de impozitare este necesară introducerea unui mecanism de încurajare a investiţiilor prin constituirea unor rezerve din suma datorată ca şi contribuţie de solidaritate la nivelul contribuabililor, prin care să se asigure investiţii noi în următorii 3-5 ani.
"În consecinţă, atragem atenţia asupra impactului negativ pe care actuala formă a proiectului de act normativ o va avea asupra viitorului industriei autohtone de petrol şi gaze din România", subliniază comunicatul.
Companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare, respectiv acele câştiguri care în acest an şi anul următor vor depăşi cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.
Prevederea este inclusă într-un proiect de OUG privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.
Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) reprezintă peste 98% din companiile producătoare de ţiţei şi gaze naturale.