Necesarul tot mai mare de bani al statului, a cărui deficite bugetare umflă o datorie publică tot mai anevoios de rostogolit, s-a tradus în ultimii 8 ani într-o creștere a ponderii creditului guvernamental în total credit bancar de peste 8 puncte procentuale, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR), analizate de CursDeGuvernare.ro.
Creșterea ponderii creditului către stat (inclusiv administrație publică locală), ajunsă la 37,8% în total credit bancar în ianuarie 2026 (în scădere de la 38,5% în decembrie 2025), s-a produs în detrimentul creditului către gospodării, care a pierdut tot peste 8 puncte procentuale la ponderea sa în creditul bancar total, în ultimii 8 ani.
Asta înseamnă că ”foamea de bani” a statului a fost semnificativ mai mare ca cea a gospodăriilor în ultimii ani, care au beneficiat totuși de pe urma majorărilor de salarii (în mediul privat și la bugetari) și venituri (pensii) din ultimii ani și nu a mai recurs la fel de mult la împrumuturi de la bănci.
În același timp, creditul către societățile nefinanciare a rămas relativ constant ca pondere, cu toate că ritmul de creștere a creditului către sectorul guvernamental l-a depășit pe cel al creditului către firme.
Administrația publică a devenit cel mai mare absorbant de credit din sistemul bancar
Datele arată că administrația publică a fost cel mai mare sector care a absorbit credit din sistemul bancar, în perioada 2018-2025, în care deficitele bugetare au trecut de 3% din PIB în fiecare an, cu excepția 2018.
Perioada 2021-2022 a fost totuși ”atipică”: aceștia au fost ani în care împrumuturile acordate de bănci către sectorul corporate au înregistrat un ritm extrem de bun (+25% doar în primele 7 luni din 2022), dar asta pe seama împrumuturilor garantate de stat prin programele guvernamentale IMM Invest, prin care statul a preluat practic riscul bancar garantând creditul. De remarcat însă că acestea nu au vizat numai credite pentru investiții, ci și pentru cheltuieli de funcționare.
Însă, pe fondul presiunilor fiscale, a inflației și a dobânzilor mari, disciplina la plată a companiilor nefinanciare din economia românească s-a deteriorat abrupt în 2025, rata creditelor neperformante (NPL) în cazul firmelor ajungând la 5,1% în septembrie 2025, de la 3,8% cu un an în urmă.
Cea mai ridicată rată de neperformanță se configurează întocmai în cazul creditelor cu garanții de stat acordate firmelor, unde rata NPL a crescut la 9% în septembrie 2025, o creștere de 5,1 puncte procentuale față de septembrie 2024. Tendința este alarmantă, mai ales că acestea sunt credite ce odată ce vor intra în default se vor adăuga drept cheltuială la buget.
Per total, structura creditului total a balansat însă în ultimii ani în favoarea creditului guvernamental:
I. Aprilie 2018 cu sold total 339,16 mld. lei:
- Sector guvernamental: 29,7% / 100,78 mld. lei
- Gospodării: 37,1% / 125,69 mld. lei
- Companii: 33,2% / 112,70 mld. lei
II. Decembrie 2022 cu sold total 533,70 mld. lei:
- Sector guvernamental: 31,9% / 170,10 mld. lei
- Gospodării: 32,1% / 171,49 mld. lei
- Companii: 36,0% / 192,12 mld. lei
III. Ianuarie 2026 cu sold total 717,78 mld. lei:
- Sector guvernamental: 37,8% / 271,39 mld. lei
- Gospodării: 28,6% / 205,41 mld. lei
- Companii: 33,6% / 240,99 mld. lei
Citește integral articolul Statul a ajuns la 38% din creditul total oferit de sistemul bancar. Ce e efectul de ”crowding-out” și cum afectează economia pe Curs de guvernare.