Romsilva a atribuit în 2025, prin proceduri fără publicarea prealabilă a unui anunț, contracte în valoare totală de 28 de milioane de lei și s-a clasat pe locul al doilea la nivel național între instituțiile care au folosit această metodă.
În 82,75% dintre proceduri, Regia a invocat drept justificare „extrema urgență”, potrivit unei analize realizate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice, citată sâmbătă de ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Ministrul a anunțat că va convoca de urgență conducerea Romsilva pentru a cere explicații și măsuri.
„O să convoc de urgență conducerea Romsilva la Ministerul Mediului pentru a vedea ce măsuri vor fi dispuse de reprezentanții Romsilva pentru a îndrepta această realitate”, a transmis Diana Buzoianu, într-o postare pe Facebook.
Ce înseamnă atribuirea fără publicare
Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț permite unei instituții să atribuie un contract fără organizarea unei licitații deschise în care orice firmă eligibilă să poată depune o ofertă.
Procedura este legală, dar reprezintă o excepție de la regulile obișnuite privind competiția și transparența. Poate fi utilizată numai în situațiile prevăzute expres de Legea achizițiilor publice.
Una dintre aceste situații este „extrema urgență”. Pentru ca excepția să poată fi aplicată, trebuie îndeplinite simultan mai multe condiții:
- situația să fie provocată de evenimente care nu puteau fi prevăzute;
- împrejurările să nu poată fi imputate instituției;
- termenele unei licitații obișnuite să nu poată fi respectate;
- achiziția să fie limitată la ceea ce este strict necesar pentru rezolvarea urgenței.
Astfel, o instituție nu poate invoca extrema urgență dacă problema a apărut din cauza unei planificări deficitare, a întârzierii propriilor decizii sau a ignorării unei nevoi cunoscute din timp.
Autoritățile care intenționează să folosească negocierea fără publicare trebuie să notifice ANAP și să pună la dispoziția Agenției documentele prin care justifică încadrarea în excepțiile legale. ANAP poate verifica aceste argumente în cadrul controlului ex ante, conform normelor privind verificarea achizițiilor publice.
Procentul care ridică semne de întrebare
Faptul că Romsilva a cheltuit 28 de milioane de lei prin asemenea proceduri nu dovedește automat existența unor ilegalități. Fiecare contract trebuie analizat separat.
Procentul de 82,75% ridică însă întrebări privind planificarea achizițiilor. O urgență este, prin definiție, excepțională. Repetarea sa într-o proporție atât de mare poate indica fie că Regia s-a confruntat cu numeroase evenimente cu adevărat imprevizibile, fie că anumite nevoi nu au fost anticipate și contractate la timp.
Negocierea fără publicare reduce vizibilitatea procedurii și numărul firmelor care pot intra în competiție. În lipsa mai multor oferte, scade și posibilitatea statului de a obține condiții și prețuri mai bune.
Pentru clarificarea situației, Romsilva trebuie să prezinte numărul contractelor, obiectul fiecăruia, firmele selectate, valorile atribuite și evenimentele concrete considerate imprevizibile.
De asemenea, trebuie stabilit dacă ANAP a verificat procedurile, câte au fost incluse în controlul ex ante și dacă Agenția a emis avize condiționate ori a cerut remedierea unor probleme.
Romsilva, sub presiunea reformei și a controalelor
Noile informații apar pe fondul unor controale care au identificat probleme financiare și administrative importante la Romsilva.
Corpul de Control al Ministerului Mediului a constatat în 2025 pierderi financiare, prime acordate în direcții silvice neperformante și gestionarea defectuoasă a unor fonduri. Raportul a fost trimis Parchetului General.
Profitul brut al Regiei scăzuse cu peste 83% într-un singur an, de la 251,9 milioane de lei în 2023 la 42,2 milioane în 2024, potrivit datelor prezentate de Ministerul Mediului.
În șase direcții silvice – Bistrița-Năsăud, Constanța, Dolj, Mehedinți, Teleorman și Tulcea – au fost înregistrate pierderi în fiecare an din intervalul 2020–2024. În 2021 și 2022, direcții care acumulaseră pierderi de aproape 70 de milioane de lei au acordat prime de peste 25 de milioane de lei, potrivit concluziilor controlului prezentate de Ministerul Mediului.
Separat, Curtea de Conturi a identificat „abateri semnificative și generalizate” privind gestionarea patrimoniului, veniturile neîncasate și depășirea cheltuielilor salariale. Romsilva a răspuns că a început aplicarea măsurilor impuse de auditori, unele având termen de finalizare în prima jumătate a anului 2026.
Guvernul a deschis ulterior calea reorganizării Romsilva, reformă inclusă și între angajamentele asumate de România prin PNRR. Proiectul Ministerului Mediului prevedea reducerea celor 41 de direcții silvice la 13 structuri regionale și diminuarea numărului funcțiilor de conducere.
