Una dintre măsurile care ar putea aduce mai mulți bani la buget, pentru echilibrarea acestuia și reducerea deficitului, ar putea fi o taxă unică, universală, care să se aplice la orice tranzacție, la orice mișcare de bani din economie.
Ideea ar fi venit dinspre mediul de afaceri, susțin surse politice participante la negocierile de la Cotroceni, citate de Profit.ro. O astfel de taxă are potențialul de a aduce cu ușurință miliarde de lei la buget.
- Lista cu măsurile de reformă fiscală: Creșteri la TVA și la acciza pe combustibil, taxe pe venituri din rețele de socializare și pe moșteniri. Tăieri de sporuri și concedieri
- Măsuri fiscale șoc recomandate de FMI: Creșteri semnificative la TVA și impozitul pe venit, dar și reducerea sau chiar eliminarea CASS
O primă listă cu măsurile fiscale și de reducere a cheltuielilor bugetare agreate de partidele care ar putea forma noua coaliție de guvernare este așteptată luni, 9 iunie, urmând ca până la finele săptămânii să se contureze și formula guvernamentală.
Cum ar funcționa și de unde s-ar colecta taxa
Conceptul este simplu: statul ia o fracțiune infimă, de exemplu 0,1- 0,2%, din fiecare tranzacție financiară efectuată în România. De la plata facturilor și a cumpărăturilor cu cardul, până la transferuri bancare, plăți mobile sau retrageri de la ATM.
Taxa ar fi colectată automat, direct de bănci sau aplicații fintech, fără birocrație suplimentară. Baza de taxare e uriașă, iar conformarea este aproape totală.
S-ar colecta automat la tranzacții precum:
- Plăți bancare – Ori de câte ori un român face o plată (factură, rată, chirie etc.), sistemul bancar reține micro-taxa din suma transferată și o virează către stat.
- Carduri & POS – La o plată de 100 lei cu cardul, 20 de bani ar merge către buget (dacă rata e 0,2%). Acest cost poate fi suportat de client sau de comerciant, în funcție de cum ar fi prevăzut.
- Plăți mobile & fintech – Aplicațiile de transfer (gen Revolut, BT Pay etc.) vor reține taxa automat la fiecare mișcare de bani.
- Retrageri și depuneri cash – Scoți 1.000 lei de la bancomat? Plătești 2 lei taxă către stat. Depui 500 lei în cont? Altă taxă către stat. Pe lângă cele impuse de bancă.
- Criptomonede – Și tranzacțiile între lei și crypto, făcute prin exchange-uri reglementate, ar fi taxate. Tranzacțiile „de la portofel la portofel” nu vor putea fi urmărite ușor, dar autoritățile iau în calcul reguli noi pentru platformele crypto.
Cât ar putea aduce la buget și de ce e convenabilă
În funcție de volumul anual al tranzacțiilor (care ajunge și la 25.000 miliarde lei), o rată de 0,2% ar putea aduce statului circa 50 de miliarde lei pe an, circa 10 miliarde de euro.
În condițiile în care România are deficit mare și bani puțini, susținătorii taxei pe orice tranzacție spun că aceasta s-ar putea dovedi foarte eficientă din mai multe motive: digitalizarea economiei permite implementarea ușoară; toată lumea tranzacționează, deci toți contribuie; banii vin automat la buget, fără efort birocratic. Pe scurt, o taxă „cu acoperire de 100%” și fără evaziune clasică.
Efecte negative
Câteva efecte negative care sunt luate în calcul sunt:
Efectul regresiv - Cei cu venituri mai mici cheltuie tot ce câștigă, deci vor plăti procentual mai mult decât cei cu venituri mari. De exemplu, 2 lei pe săptămână nu e mult, dar pentru cineva cu venit minim e mult mai mult decât pentru o persoană cu venituri mari, care își ține banii în conturi externe. Soluții posibile pentru atenuarea acestui efect: scutiri pentru ajutoare sociale, reducerea TVA la alimente, compensări pentru gospodării vulnerabile.
Taxă în cascadă - Fiecare plată într-un lanț economic (de la producător la magazin) este taxată. Asta duce la prețuri mai mari la raft. De exemplu, un produs care trece prin 4 etape este taxat de 4 ori, ceea ce duce în final (în cazul unei taxe de 0,2%) la un cost cu 0,8% mai mare.
De asemenea, pentru a evita un val de respingere față de o astfel de taxă, ar putea fi luate în calcul implementare treptată (0,1% în 2026 și 0,2% din 2027), realizarea unor campanii de informare cu accent pe sumele mici cu care contribuie fiecare și transparență publică în utilizarea sumelor de bani astfel colectate.
Unde sunt impuse taxe similare
Brazilia a introdus taxa în anii ’90, aceasta fiind de până la 0,38%. A fost desființată după presiuni politice. De asemenea, Argentina și Australia au folosit astfel de taxe în trecut. Columbia are o taxă permanentă de 0,4% doar pe retragerile bancare. Iar Franța și Italia taxează tranzacțiile cu acțiuni.