Asociația Pro Infrastructură atrage atenția că fondurile europene din programul SAFE, pe care România urmează să le primească, trebuie împărțite echilibrat, iar alocarea destinată infrastructurii să nu meargă exclusiv către autostrăzi, ci să fie distribuită și către alte sectoare esențiale: infrastructura feroviară, Portul Constanța și transportul naval și aerian.
ONG-ul subliniază că tehnica militară se deplasează în primul rând pe calea ferată.
România va primi 16,68 miliarde de euro prin noul instrument financiar european „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), fiind a doua cea mai mare alocare după Polonia. Programul are trei dimensiuni majore pentru țara noastră: apărare, buget și infrastructură. La capitolul transporturi, Guvernul propune finanțarea unor proiecte mixte civil-militare, precum capetele autostrăzilor A7 și A8.
Asociația Pro Infrastructură salută succesul României, dar atrage atenția că dezvoltarea rutieră nu este suficientă. „Facem autostrăzi, foarte bine, dar tehnica militară merge cu trenul”, transmit reprezentanții ONG-ului, cerând ca infrastructura feroviară și Portul Constanța să fie incluse în proiectele SAFE.
Unde să meargă banii din SAFE
Deocamdată nu se știe câți bani vor merge exact spre transporturi. Estimările vorbesc de circa 30% din cele 16,7 miliarde euro, însă suma finală va fi stabilită după negocieri.
Procesul va dura două-trei luni și va implica atât ministerele românești (Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne), cât și Comisia Europeană, care are decizia finală. „Cu siguranţă, cei mai mulţi bani vor merge la armată şi o parte la protecţia civilă”, precizează organizaţia.
Propunerile României: autostrăzi și cale ferată
Ministerul Transporturilor a solicitat 7 miliarde de euro pentru proiecte. Printre acestea se află:
- Autostrada A7 Pașcani–Suceava (1,41 miliarde de euro, pregătită de contractare);
- Autostrada A8 Pașcani–Iași–Ungheni (5 loturi în licitație, circa 4 miliarde de euro);
- Modernizarea magistralei feroviare M500 în Moldova (minimum 500-600 milioane de euro);
- Faza a treia a infrastructurii feroviare din Portul Constanța (120 milioane de euro);
- Investiții mai mici în transport naval și aeroportuar.
„Cerem imperios ca infrastructura feroviară să fie inclusă în SAFE cu Magistrala M500 din Moldova care să fie readusă la parametrii constructivi de viteză şi tonaj pe cât mai mulţi kilometri, alături de faza 3 din Portul Constanţa. Da, este nevoie de A7 Paşcani-Suceava şi de A8 Paşcani-Iaşi, însă rutierul trebuie să facă loc fraţilor năpăstuiţi din transporturi: feroviarul, navalul şi aviaţia, care joacă un rol esenţial în asigurarea securităţii naţionale”, a mai transmis ONG-ul.
ONG-ul avertizează că România are în continuare investiții rutiere de circa 18 miliarde euro fără finanțare până în 2030. SAFE ar putea acoperi doar parțial deficitul, reducând presiunea pe Programul Transport cu aproximativ 6%.
Atenție la termenii de creditare
Banii din SAFE nu sunt granturi, ci împrumuturi, atrag atenția reprezentanții asociației. „Fiecare cent va fi returnat de statul român”, punctează aceștia.
Perioada de grație ar putea fi de 10 ani, dobânda este variabilă (în jur de 2%), iar rambursarea va fi condiționată de atingerea unor ținte clare, după modelul PNRR.
Programul ar putea începe în 2026, cu decontări retroactive pentru cheltuieli făcute după mai 2025.