Ministerul Finanțelor a făcut un nou împrumut pe termen lung, de 14 ani, cu o dobândă de aproape 7%.
Mai exact, Finanțele au redeschis la începutul săptămânii o emisiune de titluri de stat de tipul obligaţiuni de stat benchmark, scadentă în februarie 2038, şi a împrumutat de la bănci 419 milioane de lei, la o dobândă anuală de 6,91%.
La licitaţie au participat şase dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.
Volumul total al cererii a fost de 618,3 milioane de lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 464 milioane de lei.
Ofertele necompetitive au fost de 116 milioane de lei.
Din suma totală adjudecată, de 419 milioane de lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 304,3 milioane de lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost de 100 milioane de lei, scrie Ziarul Financiar, citat de Mediafax.
Datoria guvernamentală o ține tot într-o creștere
Cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor arată că datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în iulie 2024, până la 876,288 miliarde lei, de la 860,331 miliarde de lei în luna precedentă.
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a urcat la 52%, de la 51,1% în iunie (PIB conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică din 10 octombrie 2024).
De asemenea, în iulie, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 824,06 miliarde de lei, de la 809,248 miliarde de lei în iunie, iar cea pe termen scurt a crescut la 52,228 miliarde lei, de la 51,083 miliarde de lei în luna anterioară.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 738,508 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 122,379 miliarde de lei.
Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 401,757 miliarde lei, cea în euro la 389,45 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 83,867 miliarde echivalent lei.
Guvernul a aprobat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care se instituie creşterea plafonului privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, la nivelul de 53% din produsul intern brut pentru sfârşitul anului 2024, relatează Agerpres.
Potrivit unui comunicat al Executivului, această modificare are în vedere asigurarea flexibilităţii în atragerea resurselor financiare necesare implementării planului de finanţare din anul 2024, dar şi a prefinanţării necesităţilor aferente anului 2025, respectiv a menţinerii rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului la un nivel confortabil.