În primele cinci luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,6 puncte procentuale ca pondere în PIB – marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani, a anunțat Ministerul Finanțelor.
Execuția bugetului general consolidat după 5 luni s-a încheiat cu un deficit de 35,94 mld lei (1,75%), mult diminuat față de aceeași perioadă a anului trecut când a fost de 64,23 mld lei (3,35% din PIB).
„Deficitul s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR.
Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult.
Tocmai de aceea, execuția la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România își păstrează direcția și că nu trebuie să piardă ce a obținut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investiții menținute, absorbție mai bună a fondurilor europene și credibilitate în fața piețelor, a agențiilor de rating și a partenerilor europeni”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Veniturile bugetare au crescut cu 9,2%
Veniturile totale au crescut în primele cinci luni cu 9,2%, la 279,5 mld lei, față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24 puncte procentuale, susținute în principal de veniturile fiscale – TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 29,22 mld lei, o creștere de 13,7%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+40,9%). Totodată, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 de miliarde de lei, în creștere cu 7,4%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,97 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 4,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (9,0%, an/an).
Încasările nete din TVA au atins 60,20 de miliarde de lei, în creștere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr.141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 16,36 mld lei, față de 13,98 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, menținându-se consecvența în restituirile de TVA la timp.
Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare.
Veniturile din accize au însumat 19,27 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 4,1% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,1% an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 17,03 miliarde de lei, consemnând o contracție de 19%, în condițiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 – veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde de lei (Legea nr.9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 miliarde de lei, în creștere cu 9,7% (an/an).
Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice.
Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor.
Cheltuielile și datoria
Cheltuielile totale au însumat 315,43 de miliarde de lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4 puncte procentuale (an/an).
Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 26,81 de miliarde de lei, cu 3,95 de miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB.
Cum au evoluat cheltuielile și care e structura investițiilor publice, citește în continuare pe Curs de Guvernare.
Balenele din Marea Mediterană dezvoltă dialecte, iar schimbarea are loc sub ochii noștri
Transfer de 1.5 milioane de euro la Universitatea Craiova: Campioana aduce un atacant francez
Ziua 1585 Războiul se mută tot mai departe de front. Ucraina lovește industria militară rusă cu noile rachete Flamingo. Rusia atacă Sumî și Zaporojie (Video)
Ce conține acordul semnat de SUA, Israel și Liban, pe care Hezbollah îl consideră „nul și neavenit”
