Suma de 60 de miliarde de euro pe care România ar urma să o primească în viitorul buget UE 2028-2035 reprezintă o alocare „bună la prima vedere”, dar accesarea fondurilor va depinde de implementarea unor reforme clare și de atingerea unor obiective măsurabile, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, ministrul a detaliat ce urmează și ce ar trebui să facă România pentru a fi mai eficientă decât în cazul banilor din PNRR.
Pîslaru spune că noul model propus de Comisia Europeană presupune un plan național unic pentru fiecare stat membru, similar Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și accesarea competitivă a unor fonduri suplimentare la nivel european.
Ministrul a avertizat că România trebuie să fie bine pregătită și să își stabilească din timp prioritățile, pentru a evita dificultățile întâmpinate la implementarea PNRR-ului actual.
Conform calendarului prezentat de Pîslaru, în această toamnă vor începe poziționările oficiale în Consiliul și Parlamentul European, iar România va trebui să aibă o poziție clară.
Negocierile regulamentelor sunt prevăzute pentru 2026, iar începând din 2027 ar putea fi transmise planurile naționale, cu posibilitatea prefinanțării în 2028.
Ministrul a precizat că, pe lângă Ministerul Investițiilor, sunt implicate mai multe instituții-cheie, precum MAE, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Interne.
Pîslaru a subliniat și necesitatea unui efort proactiv din partea autorităților: „Nu ne permitem să spunem ‘terminăm mai întâi cu PNRR și apoi vedem ce facem’. Trebuie să fim proactivi, să învățăm din greșelile trecutului și să tratăm acest nou exercițiu cu seriozitate și viziune”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri noul proiect de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, aproape dublu față de precedentul, calificându-l drept un „buget pentru o nouă eră”.
Urmează alte negocieri, dar sunt câteva premise clare: bani condiționați de reforme, de pildă, ceea ce ar putea să pună România în dezavantaj, dacă ne uităm la blocajele din PNRR. Sau ne-ar putea forța să facem reforme, a explicat, într-un interviu pentru spotmedia.ro, Tana Foarfă, director al Europuls – Centrul de Expertiză Europeană.