Valul de căldură din această perioadă duce la facturi mai mari la energie, dar evidențiază și problemele structurale ale sistemului energetic românesc, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Explicația potrivit căreia prețurile cresc doar pentru că aparatele de aer condiționat consumă mai mult este incompletă, susține Chisăliță. Canicula nu este cauza problemelor, ci doar un test care arată cât de vulnerabil a devenit Sistemul Energetic Național (SEN), arată o analiză publicată sâmbătă de Asociația Energia Inteligentă.
Cât poate crește factura la energie
Dumitru Chisăliță estimează că un consum mai mare provocat de temperaturile ridicate poate adăuga, în medie, între 80 și 120 de lei pe lună la factura unei gospodării. În locuințele aflate la ultimul etaj, cu suprafețe vitrate mari și fără umbrire, unde aerul condiționat funcționează aproape permanent, costul suplimentar poate depăși 180-230 de lei.
El precizează că majorarea facturii este determinată în principal de consumul mai mare, nu de fluctuațiile zilnice ale prețului energiei de pe piața angro. În cazul clienților cu contracte la preț fix, volatilitatea pieței se reflectă în factură atunci când furnizorii își actualizează ofertele sau expiră contractele existente.
România importă energie exact când este mai scumpă
În opinia președintelui AEI, problema de fond este că România nu mai poate produce suficientă energie în perioadele de consum ridicat și este nevoită să importe.
Acest lucru se întâmplă tocmai atunci când și statele vecine se confruntă cu temperaturi extreme și au nevoie de cantități mari de electricitate. În plus, Ucraina continuă să absoarbă volume importante de energie din regiune.
În aceste condiții, spune Chisăliță, piața nu mai funcționează ca un mecanism de echilibrare, ci ca o competiție pentru o resursă limitată, ceea ce împinge prețurile în sus.
Rețele insuficiente și lipsa capacităților de stocare
Specialistul atrage atenția că problema este agravată de infrastructura de transport. Chiar dacă în alte regiuni ale Europei există energie mai ieftină, aceasta nu poate ajunge întotdeauna în sud-estul continentului din cauza limitărilor rețelelor.
El amintește că România s-a bazat ani la rând pe un mix energetic diversificat, însă acest avantaj nu mai este suficient. Unele grupuri clasice de producție au fost retrase sau funcționează limitat, producția hidro depinde de nivelul apelor, iar energia regenerabilă variază în funcție de condițiile meteo.
În lipsa unor capacități flexibile de producție și a unor sisteme de stocare dezvoltate, importurile devin soluția de moment.
Avertisment privind securitatea energetică
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, valurile de căldură tot mai frecvente arată că România se confruntă și o problemă de securitate energetică.
El avertizează că o economie dependentă de importuri în perioadele de consum maxim rămâne vulnerabilă la șocuri regionale, precum canicula, seceta, avariile sau tensiunile geopolitice.
În acest context, președintele AEI consideră că România trebuie să accelereze investițiile în noi capacități de producție, sisteme de stocare și modernizarea rețelelor, pentru ca importurile să rămână o soluție de echilibrare și să nu se transforme într-o dependență permanentă.
