Prețul energiei din România ajunge să varieze uriaș în aceeași zi: aproape de zero la prânz, când producția fotovoltaică este ridicată, și până la 700–800 de lei seara, în orele de vârf. Premierul Ilie Bolojan spune că acest dezechilibru arată una dintre cele mai grave probleme ale economiei românești: un sistem energetic vulnerabil, cu proiecte întârziate, acces blocat la rețea și investiții speculative care țin locul producătorilor reali.
Bolojan afirmă că energia este un indicator esențial al competitivității economice, iar România plătește, în general, prețuri mai mari decât media Uniunii Europene. În plus, susține premierul, statul a tolerat blocarea artificială a accesului în sistem prin autorizații de racordare acordate unor proiecte care există doar pe hârtie.
„Una dintre cele mai grave situații pe care o avem este în zona de energie. De ce? Pe de o parte, energia este motorul companiilor și este un indicator de a fi competitiv sau nu. Cu cât prețul energiei este mai scăzut, cu atâta firmele românești sunt mai competitive”, a declarat Ilie Bolojan, citat de Mediafax.
Premierul a atras atenția că prețul energiei din România este ridicat chiar și prin comparație europeană, fără a mai lua în calcul diferențele de putere de cumpărare.
„Din păcate, prețul energiei în România, nu raportat la puterea noastră de cumpărare, raportat la prețul din Uniunea Europeană, este, în general, mai mare decât media Uniunii”, a spus Bolojan, la RockFM.
Proiecte întârziate ani de zile
Una dintre cauzele invocate de premier este lipsa unei creșteri rapide a producției de energie. Bolojan a dat exemplul termocentralei de la Iernut, un proiect început în 2016 și care nu este finalizat nici acum.
„Aici trebuie să ai mai multă producție de energie și proiectele care sunt în construcție au fost lungite ani de zile. Gândiți-vă că avem o termocentrală la Iernut care a început din 2016 și încă nu este gata”, a precizat acesta.
Pe lângă întârzierile investițiilor, România se confruntă și cu o volatilitate tot mai mare, generată de ponderea ridicată a energiei eoliene și fotovoltaice.
Potrivit premierului, aproximativ 25% din energia României este produsă din eolian și fotovoltaic, surse dependente de vreme. Când este soare, producția crește puternic la mijlocul zilei, iar prețul scade abrupt. Seara, când consumul este ridicat și producția solară dispare, prețul urcă puternic.
„La prânz, de la ora 12 până la ora 16, prețul energiei scade foarte mult, aproape de zero. Iar seara, în orele de vârf 20-22, urcă la 700-800 de lei”, a explicat Bolojan.
El a spus că, în aceste condiții, energia produsă la prânz riscă să fie irosită, dacă sistemul nu are suficienți producători, capacități de stocare și reguli funcționale de acces la rețea.
„Orice se produce la prânz, de către Hidroelectrica, aproape se pierde. Și atunci avem nevoie de producători în sistem”, a spus premierul.
„Proiecte pe hârtie”, scoase la vânzare pe OLX
Bolojan susține că o altă problemă majoră este blocarea accesului la sistemul energetic prin autorizații de racordare acordate unor companii care nu dezvoltă efectiv proiectele.
Potrivit premierului, astfel de companii nu au angajați, nu avansează cu investițiile și folosesc autorizațiile pentru a bloca sau scumpi accesul altor investitori.
„Sistemele noastre guvernamentale au tolerat blocarea accesului furnizorului în sistem. Cum au făcut asta? Neanunțând că se blochează și eliberând autorizații de racordare scriptice doar, unor companii care nu au angajați, unor companii care nu evoluează cu aceste proiecte, deci n-au de gând să le termine, care doar le anunță la vânzare”, a afirmat Bolojan.
Premierul a spus că unele astfel de proiecte au ajuns să fie scoase la vânzare inclusiv pe platforme online.
„Au ajuns să le scoată la vânzare și pe OLX, ca să ne dăm seama unde am ajuns. Dar, practic, se blochează sau se scumpește foarte mult accesul în sistem”, a adăugat acesta.
Autorizații de 80.000 MW, deși România are nevoie de maximum 9.000 MW iarna
Bolojan a prezentat și dimensiunea dezechilibrului dintre nevoia reală de consum și autorizațiile de racordare eliberate.
România are nevoie de aproximativ 9.000 MW în vârful de consum din timpul iernii, însă au fost eliberate autorizații de racordare pentru 80.000 MW, iar alte 30.000 MW se află în procesare la Transelectrica, a spus premierul.
„Deci, practic, s-a blocat sistemul. Vrei să vii ca un producător serios? Avem astăzi producători serioși care vor să producă și nu primesc avize tehnice de racordare, deși au bani în spate, deși sunt dispuși să depună garanții”, a afirmat liderul PNL.
Premierul susține că acest blocaj afectează direct investițiile reale și menține presiunea pe prețurile energiei.
„Sunt foarte multe complicități”
Bolojan a vorbit și despre posibile aranjamente în jurul acestor blocaje, afirmând că proiectele speculative nu ar fi putut avansa fără complicități.
El a descris o situație în care un investitor care cere racordare într-o anumită zonă poate primi inițial răspuns că nu există capacitate, pentru ca ulterior să fie contactat de cineva care îi oferă un proiect deja autorizat, contra cost.
„S-ar putea să primești un răspuns că nu se poate, dar a doua, a treia zi e posibil să te sune cineva în zona respectivă și să spună: «avem noi un proiect, dar vă costă atâta»”, a spus Bolojan.
Premierul afirmă că nu crede că astfel de proiecte au fost obținute rapid doar prin priceperea unor dezvoltatori.
„Eu nu cred în oameni talentați care fac niște proiecte geniale în aceste zone, care primesc autorizație repede fără să existe tot felul de complicități acolo și, cu siguranță, sunt foarte multe complicități. Aici sunt foarte mulți bani transpolitic, transinstituțional și un deranj este foarte mare”, a conchis Bolojan.
Potrivit premierului, problema energiei este una strategică, pentru că influențează direct costurile companiilor românești și capacitatea lor de a concura pe piața europeană.
România rămâne țara cu cele mai mari dobânzi din regiune. Cum a ajuns Ungaria să se împrumute mai ieftin
CFR Cluj face o ofertă concretă: „Salariu mai mare și bonusuri”
România riscă blocarea proiectelor de autostrăzi după ce CNAIR a pierdut un arbitraj uriaș cu italienii de la Pizzarotti. Nota de plată - 340 de milioane de lei
Sindicaliștii din Finanțe ies azi în stradă: Cer salarii speciale pentru angajații Fiscului și avertizează cu proteste timp de 60 de zile
