Inteligența artificială poate fi un ajutor real pentru bugetul familiei, rambursarea datoriilor sau calculele legate de economii. Pericolul apare atunci când îi cerem să ia decizii financiare complicate și tratăm un răspuns formulat convingător ca pe o recomandare sigură. Chatbotul poate greși tocmai când pare cel mai încrezător.
Consultanța financiară profesionistă poate fi costisitoare, iar pentru mulți oameni un chatbot nu este a doua opinie, ci singurul instrument gratuit la care au acces. În aceste condiții, întrebarea utilă nu mai este dacă ar trebui să folosim inteligența artificială, ci cum să obținem răspunsuri folositoare fără să fim induși în eroare.
Profesorul de finanțe Pawan Jain, de la University of Michigan-Flint, explică, într-o analiză publicată de The Conversation, că AI-ul poate fi folosit cu rezultate bune pentru administrarea bugetului, prioritizarea datoriilor și înțelegerea unor opțiuni simple de economisire sau investiție. Limita apare la deciziile mari, greu de întors ori dependente de legislația fiscală și de situația particulară a fiecăruia.
La ce întrebări răspunde bine AI-ul
Chatboturile sunt mai utile atunci când problema are reguli generale bine cunoscute, iar utilizatorul le oferă toate datele necesare. De exemplu:
- Am mai multe credite, cu dobânzi diferite, și pot plăti suplimentar 1.000 de lei pe lună. Pe care ar trebui să îl rambursez mai întâi?
- Vreau să economisesc 60.000 de lei în zece ani. Cât trebuie să pun deoparte lunar și ce randament presupune calculul?
- Cheltuielile familiei sunt de aproximativ 7.000 de lei pe lună. Cât ar trebui să conțină fondul nostru de urgență?
- Un fond de investiții percepe un comision anual de 1%, iar altul de 0,2%. Ce diferență poate produce costul în 20 de ani?
- Veniturile mele variază de la o lună la alta. Cum îmi pot construi un buget care să nu depindă de cea mai bună lună?
Aceste întrebări au ceva în comun: informațiile personale relevante sunt oferite de utilizator, iar chatbotului i se cere să facă un calcul, să compare scenarii sau să explice o regulă generală.
AI-ul poate ajuta și la construirea unui tabel de cheltuieli, la identificarea abonamentelor care consumă inutil bani, la simularea rambursării unui credit sau la explicarea diferenței dintre dobândă fixă și variabilă. Rezultatul trebuie privit însă ca o analiză orientativă, nu ca o decizie luată în locul utilizatorului.
Unde începe zona periculoasă
Un chatbot va încerca, de regulă, să răspundă la orice întrebare, inclusiv la cele pentru care nu are suficiente informații. O poate face într-un limbaj fluent și foarte sigur, chiar dacă răspunsul este incomplet, depășit sau pur și simplu greșit.
Prudența este necesară mai ales când decizia:
- implică o sumă mare;
- nu mai poate fi ușor anulată;
- depinde de legislația fiscală;
- presupune contractarea unei datorii importante;
- privește o moștenire, un divorț sau împărțirea unor bunuri;
- presupune cumpărarea unui produs financiar recomandat de cineva care îl și vinde;
- poate afecta pensia, asigurările sau economiile pe termen lung.
În asemenea situații, AI-ul poate ajuta la formularea întrebărilor pe care trebuie să le adresăm unui specialist, dar nu ar trebui să înlocuiască verificarea umană.
Cinci reguli pentru răspunsuri mai sigure
- 1. Cere-i să îți pună mai întâi întrebări
O întrebare insuficient explicată va produce aproape inevitabil un răspuns general. Conversația poate începe astfel: „Înainte să îmi recomanzi ceva, pune-mi întrebările pe care mi le-ar adresa un consultant financiar bun.” Chatbotul ar trebui să ceară informații despre venituri, cheltuieli, datorii, economii, termenul urmărit și toleranța la risc. Dacă recomandă imediat un produs sau o strategie fără să cunoască aceste lucruri, răspunsul trebuie tratat cu rezerve.
- 2. Cere-i să combată propria recomandare
După primul răspuns, întreabă: „Care este cel mai puternic argument împotriva acestei recomandări și în ce situații ar fi greșită pentru mine?” Un asemenea exercițiu poate scoate la iveală riscuri, excepții și condiții pe care primul răspuns le-a trecut sub tăcere. Potrivit lui Jain, aceasta este una dintre cele mai eficiente metode prin care putem observa că chatbotul a intrat într-o zonă în care trebuie să fim mai atenți.
- 3. Cere toate ipotezele din spatele calculului
O proiecție potrivit căreia economiile vor ajunge la o sumă impresionantă nu este o promisiune. Poate presupune că randamentul va fi constant, că nu va exista inflație, că nu vom rata nicio contribuție și că nu vor exista comisioane sau taxe. Formula utilă este: „Arată-mi toate ipotezele folosite, inclusiv inflația, randamentul, taxele și comisioanele. Calculează și un scenariu pesimist.”
- 4. Verifică separat cifra care îți poate schimba decizia
Plafoanele fiscale, taxele, dobânzile, comisioanele, termenele și condițiile contractuale se pot modifica. Un chatbot poate folosi informații vechi sau reguli valabile într-o altă țară. În România, informațiile fiscale trebuie verificate în sursele oficiale ale ANAF și în legislația în vigoare, cele despre pensii la instituțiile competente, iar dobânzile și costurile direct în contractul și documentele furnizate de bancă sau de societatea financiară. Dacă o singură cifră determină decizia, nu trebuie preluată doar din răspunsul AI.
- 5. Nu oferi date care te pot identifica
Pentru un calcul financiar nu este nevoie să transmiți: CNP-ul, numărul cardului sau al contului, parole și coduri de autentificare, fotografii integrale ale extraselor bancare, adresa completă, documente fiscale neanonimizate. Situația poate fi descrisă folosind sume aproximative și denumiri generice: „credit ipotecar”, „venit net lunar” sau „fond de investiții”. Documentele trebuie anonimizate înainte de a fi încărcate.
Ce poate oferi omul și AI-ul nu poate
Avantajul unui consultant nu constă numai în eventuala obținere a unui randament mai bun. Pawan Jain arată, pe baza unei cercetări recente, că planificarea financiară umană și cuprinzătoare poate reduce anxietatea legată de bani. Efectul este mai puternic în cazul persoanelor care au mai puține cunoștințe financiare.
Un profesionist poate conexa bugetul, investițiile, taxele, asigurările, pensia, moștenirea și reacțiile emoționale în fața pierderilor. Chatbotul analizează datele pe care le primește, dar nu știe când utilizatorul a omis tocmai informația care schimbă întreaga concluzie.
Concluzia este simplă: AI-ul poate fi un ghid gratuit pentru problemele financiare cotidiene, dar nu trebuie transformat în administratorul banilor noștri. Îl putem folosi pentru calcule, comparații și întrebări mai bune. La deciziile mari, ireversibile sau dependente de lege, răspunsul trebuie verificat în surse oficiale și, când miza o justifică, de un profesionist.
Expert CFA: Fitch a renunțat în ultimul moment la retrogradarea României. Ne-a trecut glonțul foarte aproape de ureche
Trei transferuri dintr-un foc la Rapid: Giuleștenii au făcut anunțul
Un copac căzut peste liniile electrice a oprit instalațiile pe cablu din Sinaia. Peste 150 de persoane au rămas blocate la Cota 1400 și Cota 2000 (Video)
Legea ANI a picat în Senat. PSD îl acuză pe Bolojan că îl „salvează” pe Fritz, USR spune că a evitat o lege neconstituțională. Cine și cum a votat
