Recesiunile sunt adesea perioade de inovație și, surprinzător poate pentru unii, de investiție. Dar creșterea interesului directorilor generali pentru dezvoltarea companiilor ar putea arăta că marile companii au ieșit la cumpărături de sau au pornit start-up-uri. Este bine când este așa, doar că și atunci când se întâmplă procentul decidenților care reușesc să-și crească companiile este mic.
Potrivit unui studiu McKinsey doar 24% dintre companiile care s-au lansat în ultimii 10 ani sunt companii mari și viabile astăzi. Cu toate acestea companiile care dau prioritate construirii de afaceri tind să crească mai repede decât competiția, răspund cu o reziliență mai mare la volatilitate și șocuri economice și, pe măsură ce câștigă experiență în construirea de afaceri, reușesc să aibă mai mult succes.
Aproximativ 74% dintre companiile care au ales demararea unui start-up ca strategie principală de creștere au înregistrat rate de creștere peste media industriilor lor.
Cauzele reușitei sau insuccesului sunt multiple: determinant pentru rezultat rămâne leadership-ul. Acesta este diferențiatorul cel mai important pentru reușita construirii oricărei companii noi. În fond în spatele rezultatelor sunt oamenii, conducerea și deciziile pe care aceasta le ia. Prin deciziile luate, atât în plan strategic cât și operațional, lideri modelează și inspiră acțiunile angajaților.
Oricât de neevident uneori, adevărul performanței companiilor ține de leadership. Potrivit aceleiași surse 52% dintre directori consideră că demararea de start-up-uri este o prioritate pentru creștere. Valoarea este maximizată atunci când cel care o deține sau o conduce poate genera cele mai mari fluxuri de numerar.
Multe firme cu capital de risc cred că nimic nu contează la fel de mult ca antreprenorul/decidentul și echipa care conduce noua afacere. Spre deosebire de acestea companiile-mamă, asemenea unui părinte care își crește copilul, oferă companiei pe care o construiește sprijin continuu pentru dezvoltare. Îi dă finanțare, îi dă informație, îi transferă cunoștințe și identitatea de brand, îi dă oameni care să o orienteze corespunzător pentru a avea succes de piață. Și tocmai această asistență îi dă avantaj competitiv față de start-up-rile de sine stătătoare.
Ce așteaptă companiile mamă? Recompensa veniturilor suplimentare, a noilor produse, servicii și modele de business. Sunt acestea ușor de obținut? Nimic nu garantează reușita. Este dificil de reconciliat stabilitatea și uneori inerția de operare a unei companii mari cu agilitatea unui start-up. Și tocmai aici intervine importanța leadership-ului. Liderul unei companii mari are de depășit obstacolele interne individual dar și la nivel de companie ca să pornească proiectul unui start-up. Dacă mai este și listată, compania-mamă este pândită de suspiciunea investitorilor că modelul de business în care și-au băgat banii nu mai este actual. Prin urmare liderul are dilema demarării, sau nu, a construirii unui start-up.
De unde să fie luat liderul care începe proiectul unui start-up cu asistența unei companii-mamă? Ei bine datele McKinsey arată că în 2 din 3 cazuri liderul startup-lui provine din interiorul organizației. Este bine? Este rău? Nu știm. Ce știm este că procentul de reușită este scăzut, cum spuneam la început.
Poate că, marcat de inerțiile unei organizații dominante în piață, liderul de start-up provenit din organizația-mamă nu mai adaptabilitatea și dorința de reușită provenită dintr-un instinctul de supraviețuire la care te obligă conducerea unui start-up.
Se întâmplă deseori că interfața cu compania-mamă este importantă pentru cablarea la realitatea internă a acesteia, accesarea persoanelor și resurselor relevante pentru dezvoltarea proiectului de start-up asociat companiei-mamă. De aceea gestionarea cu succes a provocării stă în identificarea unei persoane cu spirit intraprenorial, cineva cu un impuls extraordinar pentru dezvoltarea proiectului, instinct de vânzare și o dorință, chiar de frondă, față de rețetele patinate ale trecutului.
- Unii lideri de start-up adaugă valoare prin legături cu alte activități din portofoliul lor, cum ar fi utilizarea canalelor de vânzări deja stabilite pentru a ajunge la clienți noi sau partajarea unei infrastructuri de producție existente.
- Alți lideri adaugă valoare prin replicarea unor abilități distinctive precum excelența operațională sau de marketing.
- Unii adaugă valoare oferind o mai bună guvernanță și stimulente pentru echipa de management.
- În cele din urmă, alții adaugă valoare prin relații distincte pe care le întrețin la nivel guvernamental, autorități de reglementare sau clienți.
Demararea de startup-uri oferă o oportunitate unică companiilor-mamă: mixul dintre înțelepciunea și resursele unei companii consacrate cu agilitatea și potențialul de creștere rapidă ale unui start-up.
Aceasta este o combinație cu potențial semnificativ de succes. Diversificarea veniturilor, accelerarea creșterii organice, inovația sau răspunsul rapid la nevoile în schimbare ale clienților săi vechi și noi stă uneori în decizia liderilor companiilor-mamă de a porni un start-up.
Citeşte alte articole scrise de Constantin Măgdălina
Despre Constantin Măgdălina
Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 9 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate.
Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor.
Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business.
În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România.
Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.