România a intrat oficial în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere economică, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Deși pe ansamblul lui 2025 PIB-ul a rămas ușor pe plus, economiștii avertizează că dezechilibrele acumulate în ultimii ani încep să doară. Doi specialiști – Adrian Codirlașu și Adrian Negrescu – spun că soluţia nu sunt taxe mai mari, ci reformarea aparatului bugetar, cam ceea ce propune şi premierul Ilie Bolojan.
Codirlașu (CFA România): Suntem într-o situație de stagflație
Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, spune că România nu se confruntă doar cu o recesiune tehnică, ci cu un fenomen mai complicat: stagnare economică pe fondul unei inflații ridicate.
„Definiția de manual este recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de reducere a PIB-ului. (…) Problema e că suntem într-o situație de stagflație, adică o economie care stagnează, cu inflație mare, aproape de 10%”, a declarat Codirlașu, pentru Agerpres.
În opinia sa, cauza este clară: politica fiscală din ultimii ani. „Politica fiscală, în special ceea ce s-a întâmplat în 2023 și 2024, (…) ne-a dus la niște deficite bugetare complet nesustenabile și care trebuie corectate.”
Soluția: tăieri de cheltuieli, nu taxe sau dobânzi mai mari
Codirlașu respinge ideea că majorarea taxelor sau a dobânzilor ar fi soluții viabile.
„Dacă creștem taxele în continuare (…) reducem puterea de cumpărare și generăm inflație, și tot avem scădere economică. Dacă majorăm rata de dobândă, reducem inflația, dar avem o scădere economică și mai mare.”
În schimb, spune el, ajustarea trebuie să vină din partea statului: „Soluția este reducerea deficitului prin reducerea cheltuielilor, pentru că cheltuielile ne-au adus în această situație, acolo trebuie să fie și corecția.”
Economistul adaugă că fondurile europene ar putea fi „o gură de oxigen pentru economie”, însă accesarea lor depinde de reformele asumate.
Consumul, indicatorul-cheie pentru trimestrul I
Întrebat dacă și primul trimestru din 2026 ar putea fi negativ, Codirlașu a spus că totul depinde de evoluția consumului.
„Dacă se menține ceea ce s-a întâmplat în decembrie, înseamnă că am depășit situația cea mai dificilă și s-ar putea măcar să stagneze economia în trimestrul I. Dacă însă ne întoarcem la o scădere a consumului de 4% sau 5%, s-ar putea ca și în trimestrul 1 să fie tot un minus.”
Mesajul său rămâne ferm: „Deci soluția este fiscală, adică reducerea în continuare a deficitului prin reducerea cheltuielilor publice.”
Negrescu: România traversează o recesiune tehnică prelungită
Consultantul economic Adrian Negrescu vede situația și mai dur. Într-un comentariu public, el afirmă că „România traversează o recesiune tehnică prelungită, efect direct al politicilor fiscale incoerente”.
„Cifrele sunt reci și implacabile - în ultimii doi ani, economia a înregistrat nu mai puțin de cinci trimestre de scădere”, a scris Negrescu.
Pentru populație, spune el, recesiunea nu este o noțiune abstractă: „Explozia facturilor la energie, scumpirea alimentelor și povara taxelor au erodat masiv puterea de cumpărare, transformând statistica în dificultăți zilnice pentru milioane de români.”
Tăieri sau taxe? „O taxă pe ‘tupeul’ de a câștiga mai mult”
Și Negrescu consideră că România se află în fața unei alegeri dificile: reducerea cheltuielilor sau noi creșteri de taxe.
„Deși unii decidenți politici flutură din nou steagul impozitării progresive - o taxă pe 'tupeul' de a câștiga mai mult -, această variantă este nesustenabilă într-o economie deja fragilă.”
El susține „asanarea finanțelor publice” și cere reformarea aparatului bugetar: „Este timpul ca și aparatul bugetar să treacă printr-o cură similară de eficiență.”
Totodată, atrage atenția asupra evaziunii fiscale, pe care o numește „o cangrenă care distorsionează piața”.
Există și motive de optimism
Spre deosebire de tonul dur din prima parte a analizei sale, Negrescu vede și semne de revenire.
„Partea plină a paharului arată că inflația este pe un trend descendent, ceea ce va forța Banca Națională a României (BNR) să reducă dobânda de politică monetară, ieftinind creditele în a doua jumătate a anului.”
El adaugă că „primele semne de revenire sunt deja vizibile: exporturile au reînceput să crească, producția industrială dă semne de viață, iar declinul comerțului cu amănuntul s-a temperat.” Dacă tendința continuă, „a doua parte a anului ar putea marca, în sfârșit, întoarcerea la o creștere economică reală”.
România a intrat oficial în recesiune
România a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia a scăzut în ultimele două trimestre din 2025. Statisticienii au revizuit în sens negativ și estimările anterioare, marcând drept trimestru de contracție inclusiv începutul anului trecut.
Potrivit INS, în trimestrul al IV-lea din 2025, Produsul Intern Brut a scăzut în termeni reali cu 1,9% față de trimestrul precedent. Cum și trimestrul al III-lea din 2025 a fost pe minus (-0,1%, revizuit de la -0,2%), România îndeplinește definiția recesiunii tehnice – două trimestre consecutive de scădere economică.
Pe ansamblul anului 2025, economia a înregistrat totuși o creștere modestă, de +0,6% față de 2024. Evoluția trimestrială indică însă o volatilitate accentuată și o tendință descendentă în a doua parte a anului, ceea ce confirmă presiunea acumulată asupra activității economice.