Războiul provocat de Rusia în Ucraina va pune capăt abrupt revirimentului economiei mondiale după pandemia de coronavirus. Ce va fi apoi este scris în stele. Dar ceva bun nu va fi.
Crizele şi războaiele modifică multe, câteodată totul. După cel de-Al Doilea Război Mondial a apărut o nouă ordine mondială, dar şi instituţii de felul Naţiunilor Unite, menite a împiedica repetarea unui astfel de război devastator.
După criza financiară, statele au luat băncile sub control mai strict întărind autorităţile de supraveghere. În criza de coronavirus am învăţat, în sfârşit, să preţuim avantajele digitalizării, de exemplu în homeoffice.
Acum a survenit acest război, provocat de un om care vrea să corecteze erori ale trecutului (chestiuni pe care el aşa le vede). Un om ale cărui livrări de gaz ne încălzesc de decenii locuinţele. Preşedintele unei ţări care ar avea totul pentru a fi o superputere şi fără a invada alte ţări: materii prime la discreţie, oameni bine instruiţi, o cultură extraordinară.
Dar care nu a reuşit să fructifice aceste avantaje. Miliardele din comerţul cu materii prime nu au fost folosite pentru a aduce ţara în frunte la nivel mondial, din punct de vedere tehnologic. În schimb, şefii firmelor de materii prime, denumiţi oligarhi în limbajul de specialitate, sunt prinşi într-o competiţie nebunească: cine are cel mai luxos iaht, cele mai valoroase imobile, cel mai scump club de fotbal?
Lovesc sancţiunile pe cine trebuie?
A survenit acest război. Ştim doar că este purtat cu mare brutalitate, dar nu ştim când şi în ce condiţii se va încheia.
Nu ştim nici cât de departe e dispus să meargă liderul de la Kremlin. Pentru moment vedem doar următoarele: războiul sudează laolaltă aşa-numitul Vest, provoacă sancţiuni foarte aspre. Rubla se devalorizează, indicele de credit al Rusiei s-a prăbuşit la nivelul cel mai de jos, investitorii fug din ţară cu capital cu tot.
Dar vor avea sancţiunile efectul dorit? Îi vor lovi pe cei pe care ar trebui să-i lovească sau doar pe oamenii simpli de pe stradă, care pentru moment nu-şi mai pot cumpăra blugi Levi's sau aparate iPhone sau hamburgeri de la McDonald's?
Vestul Europei, dependent de drogurile ruseşti petrol şi gaz, este îngrijorat de soarta industriilor sale care funcţionează în mare parte în baza acestor carburanţi fosili.
Europenii se tem de iarna viitoare, fiindcă locuinţele lor ar putea rămâne neîncălzite. În benzinării preţurile explodează, barilul de petrol este tot mai scump. Şi acesta e doar începutul.
Nickelul, de exemplu, din care Rusia are de asemenea din abundenţă - indispensabil, între altele, pentru producţia de oţel - s-a scumpit cu 50 la sută de pe o zi pe alta. Şi preţul paladiului, aluminiului, gazelor rare neon şi xenon, materii prime importante, importate în mare parte din Rusia de firmele occidentale, a crescut substanţial.
Ingredientele unei crize economice globale
Nu se ştie când va depăşi barilul de petrol plafonul de 200 de dolari americani şi, de aceea, unii au făcut pariu. Dar un lucru este cert de pe acum: inflaţia devine o problemă foarte mare, fiindcă nu există motive care să determine o relaxare a preţurilor. Dimpotrivă.
Totul se îndreaptă spre o nouă criză a economiei globale. Iar vistieriile miniştrilor de Finanţe sunt goale, după programele de miliarde de combatere a pandemiei de coronavirus.
În atare condiţii se mai pot finanţa eventuale programe de stimulare a conjuncturii economice?
În capitalele europene se urzesc în mare grabă planuri de reducere a dependenţei de petrolul şi gazul rusesc. Dar asta e uşor de spus şi greu de făcut. Va necesita timp îndelungat şi va fi costisitor.
Potrivit experţilor, umplerea depozitelor europene, în vederea iernii viitoare, cu gaz lichefiat în locul gazului din Rusia, ar costa aproximativ 70 de miliarde de euro.
Se poate fără Rusia?
De partea cealaltă, Moscova se va gândi de două ori înainte să închidă robinetul conductelor de gaz spre Europa.
Fiindcă acestea îi aduc în conturi nenumărate milioane în fiecare zi. Numai în luna februarie ţările europene au virat către Gazprom şi alte companii energetice ruseşti 5,6 miliarde de euro.
La preţurile actuale, Rusia câştigă la fiecare baril de petrol exportat între 70 şi 90 de dolari. Iar preţul ar scădea doar dacă celelalte ţări producătoare ar inunda piaţa cu cantităţi enorme de petrol.
De asemenea, vistieria Kremlinului este plină până la refuz, datoriile Rusiei sunt relativ reduse, iar Beijingul este un prieten fidel, care se uită cu jind la noi izvoare de materii prime şi pieţe de desfacere.
Dar marea întrebare, poate pripită, este următoarea: cum vor putea să arate viitoarele noastre relaţii cu Rusia? Vom putea avea relaţii de vreun fel?
Desigur, războiul trebuie să înceteze, cel mai bine de îndată. Suferinţa oamenilor din Ucraina trebuie să contenească.
Dar poate fi exclusă Rusia pe termen lung din comerţul mondial? Foarte dificil. Pot fi rezolvate problemele omenirii (de exemplu, schimbările climatice) fără Rusia? Greu de închipuit, mergând până la imposibil.
Toate acestea pot reuşi DOAR împreună cu Rusia. Dar împreună cu o Rusie FĂRĂ Putin.
Henrik Böhme