Așteptăm să ne taie Putin gazele sau închidem noi robinetul acum? Ce poate face România ca să-și scadă dependența energetică față de Rusia

Așteptăm să ne taie Putin gazele sau închidem noi robinetul acum? Ce poate face România ca să-și scadă dependența energetică față de Rusia

România are doar o singură lună la dispoziție să decidă dacă și cum vrea să își reducă dependența față de Rusia, în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale. Iată de ce ne-a rămas atât de puțin timp și ce e de făcut.

Potrivit unui studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), la acest moment, Europa are suficiente gaze înmagazinate pentru a depăși, fără probleme, finalul de sezon rece.

Dar în curând ar putea începe o luptă acerbă pentru gaze naturale.

Peste o lună, începe lupta pentru înmagazinare

„De la jumătatea lunii aprilie încep achizițiile de gaze pentru înmagazinare. Pentru că, în situația curentă – din cauză că e război, iar prețurile gazelor pe TTF (hub virtual de comercializare a gazelor din Olanda – n.red.) au crescut cu 153% în numai 8 zile de război - statele vor vrea să cumpere și să înmagazineze.

Francezii au avut o strategie diferită, în urmă cu doar 5 ani. Prin 2017, susțineau că nu mai este nevoie de înmagazinare pentru că întregul necesar se va putea asigura din contracte pe termen lung.

În condițiile actuale, însă, nu mai funcționează o astfel de strategie. Așa că e nevoie să luăm măsuri de supraviețuire”, a precizat președintele Asociației Dumitru Chisăliță pentru Spotmedia.ro.

Creșteri de prețuri de 153%, în 8 zile

„Putem să acceptăm gaze oricât de scumpe din Rusia. Dar, potrivit Instititului Național de Statistică (INS), anul trecut am importat 29% dintre gazele consumate (adică în jur de 3,2 miliarde de metri cubi).

Asta, în condițiile în care un mare consumator ca Azomureș a fost închis jumătate de an. Și am mai avut și o iarnă blândă. Dacă ar fi mers combinatul și ar fi fost ger, importurile noastre ar fi crescut.

Iar în 2022 deja Petrom a anunțat un declin al surselor sale de producție cu 7%. Chiar dacă Romgaz ar putea crește producția cu 2-3%, oricum – la acest moment – ne pregătim pentru importuri mai mari cu vreo 5% decât anul trecut”, a precizat Dumitru Chisăliță.

În aceste condiții, prețul la care vom importa gaze va conta.

Cine închide primul robinetul? Noi sau Putin?

Prețul la care se vor vinde gazele rusești pe bursele europene este, însă, doar una dintre probleme cu care se va confrunta România. Ca să cumpărăm - fie și la prețuri foarte ridicare - Rusia ar trebui să vândă.

Or, oficialii de la Moscova au început deja să amenințe Europa că sistează livrarea de gaze prin conducta Nord Stream 1, care trece pe sub Marea Baltică și ajunge în Germania.

E posibil ca o astfel de sistare să nu aibă loc niciodată. Dar la fel de bine se poate ca Rusia să oprescă livrările de gaze atât prin Nord Stream 1, cât și prin alte conducte din care se alimentează Europa, așa cum cum sunt Turk Stream și Blue Stream.

„Avem de ales. Fie așteptăm să închidă rușii robinetul iarna viitoare, când vom fi dependenți de gazul lor, fie decidem noi, acum, să închidem robinetul, în condițiile alese de noi”, a mai spus Dumitru Chisăliță.

Președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că, dacă vrem să minimizăm dependența de gazul rusesc, acum e momentul ca Guvernul să ia decizia. Apoi, va fi nevoie de o perioadă intensă de pregătire, în care disputele politice ar trebui lăsate la o parte, periodic, iar interesul românului de rând ar trebui să fie pus pe primul plan.

„Deja ne așteptăm la o vară în care ne va fi foarte, foarte greu, cu creșteri explozive de prețuri la toate produsele. În aceste condiții, avem nevoie de un plan de supraviețuire.

Dacă se iau măsurile acum, din vară ele pot produce efecte. Spre exemplu, putem să:

  • eficientizăm producția și să scădem cu 15% cantitatea de gaze importate în 2021. Spre exemplu, există sonde funcționale, dar care nu produc din cauză că nu pot fi încă legate la sistemul național de transport de gaze. De ce? Din cauză că acea conductă de legătură ar trebui să treacă pe sub terenurile unor cetățeni care nu vor asta. O modificare legislativă ar putea rezolva problema
  • explorarea rezervelor neconvenționale de gaze, inclusiv prin fracturare hidraulică
  • Black Sea Oil&Gas putea începe producția, în Marea Neagră, în 2021. Dacă ar produce, ar aduce 0,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an. E o cantitate pe care n-ar mai fi nevoie să o importăm. Dar BSOG nu produce pentru că e nemulțumită de Legea Offshore. Și-atunci haideți să modificăm, în sfârșit, acea lege. Dar acum, în 2 săptămâni, nu peste încă vreo câțiva ani!
  • putem cumpăra gaze naturale lichefiate (LNG). Nu avem nicio problemă de ordin tehnic pentru a aduce și folosi acele gaze. Sigur, nu avem terminal la Marea Neagră, ca să primim gazele (care pot fi aduse și cu vapoare, în instalații speciale - n.red.). Dar Ungaria nu are acces la nicio mare și, totuși, și-a rezervat capacitate (și-a închiriat loc în sistemul de conducte și stații de condiționare a gazelor și a plătit servicii de transport - n.red.) ca să își aducă astfel de gaze. Noi de ce n-o putem face? Este adevărat că gazele LNG sunt scumpe. Dar la prețurile care se practică acum pe TTF, trebuie să ne uităm cu alți ochi la aceste gaze
  • pe termen lung, putem începe o strategie de investiție în energie nucleară. Dar nu în rectoare mari, ci în SMR-uri (reactoare de mici dimensini, care acum se află în etapa de dezvoltare). Funcționarea lor nu depinde de ruși, nici pe partea de producție, și nici de combustibil
  • putem economisi gaze, prin reducerea consumului casnic
  • Guvernul poate introduce o politică de raționalizare. Nu neapărat cu măsuri drastice de la început. La gaze, la început o raționalizare la marii consumatori.
  • trebuie să ne regândim politica de consum și să oprim programul de racordare a populației la rețeaua de gaze. Acest program prevede racordarea a încă 1,8 milioane de consumatori, care ar consuma circa 4 miliarde de metri cubi de gaze în plus. Vorbim despre cantități de gaze pe care noi nu le avem. În plus, în realitate, gratuitatea racordării înseamnă o împărțire de costuri între toți consumatorii, ceea ce va duce la o scumpire și mai accentuată a gazelor”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru Spotmedia.ro.

Rămâne se vedem ce măsuri urmează să ia Guvernul României.

Spre exemplu, chiar în după-amiaza zilei de 7 martie, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat pe rețelele de socializare că vrea să continue extinderea racordării la rețelele de gaze. Și - pe această cale - să crească necesarul de cantități de gaze pentru consum, pe care încă nu știm foarte sigur de unde și la ce prețuri le vom procura.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇