Șeful Agenției Internaționale de Energie (AIE), Fatih Birol, susține că, dacă europenii și-ar reduce temperatura în case cu un grad, pe durata sezonului rece, și-ar scădea considerabil dependența facă de gazul rusesc. În plus, fiecare consumator ar sancționa personal Rusia pentru invazia Ucrainei.
„Rusia își folosește rezervele de gaze ca pe o armă în plan economic și politic. E clar pentru toată lumea”, a precizat Fatih Birol, citat de The Guardian.
Iar până la acest moment Rusiei nu i s-au impus sancțiuni dure în ceea ce privește comerțul cu energie, tocmai pentru că livrează circa 40% dintre gazele consumate în Europa (în principal prin intermediul gazoductelor North Stream, Blue Stream, Turk Stream și Drujba – n.red.).
În aceste condiții, Fatih Birol susține că putem să ne reducem singuri dependența de gaze rusești, printr-o metodă simplă: să consumăm ceva mai puțin.
Mai exact, spune Birol, dacă fiecare european și-ar scădea temperatura din casă cu un grad, cu ajutorul termostatului, Europa ar importa cu 10 miliarde de metri cubi pe an mai puțin din Rusia (aproape cât consumul anual al României – n.red.).
Fatih Birol nu este primul care susține că, dacă am reduce temperatura din case, ne-ar scădea considerabil și consumul.
La începutul lunii iunie a anului trecut, șeful Engie România, Eric Stab, a declarat că – în urmă unor sondaje – s-a constatat că temperaura medie, în locuințe, în timpul iernii, la nivel european, este de 21 de grade Celsius.
Românilor le place, însă, ceva mai mult căldura, de vreme ce au, în medie, 23 de grade Celsius în case, pe durata sezonului rece.
Or, susține Stab, o reducere cu 2 grade a temperaturii, de la 23 de grade Clesius la 21 de grade Celsius, ar însemna o scădere a consumului de gaze cu 15%. Pe cale de consecință, consumând mai puțin, am avea și facturi mai mici.
E ușor de zis, dar destul de greu de făcut. Mai ales românii care au trăit în comunism și au suferit din cauza restricțiilor din acea perioadă acceptă mai greu sfaturile privind raționalizarea consumului, în general, indiferent despre ce resurse sau servicii ar fi vorba.
Asociația Energia Inteligentă: Scăderea importurilor ar ieftini gazele
Dacă, totuși, am decide să ne reducem consumul de gaze, am avea doar de câștigat, a explicat pentru spotmedia.ro președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisaliță.
„În general, orice economie contează.
În România, din consumul total, cam jumătate e al populației pentru înclălzire.
Dacă facem calculele, vom vedea că (raportat la economia estimată de Eric Stab -n.red.) ne-ar scădea necesarul de gaz importat cu circa 800 de milioane de metri cubi (8.440.000 Mwh – n.red.), adică aproximativ o treime.
Acesta ar fi un prim argument în favoarea economiei. La noi, cele mai mari cantități de gaze pentru consum se cumpără cu livrare pe termen scurt. Așa că o scădere a importurilor ar însemna, de fapt, o scădere a achizițiilor care s-au făcut recent sau care se fac în această perioadă din Rusia.
Apoi, este elementul legat de preț. Când reduci dependența față de importuri, de fapt, reduci dependența față de o sursă foarte scumpă de gaze.
Pe TTF (un hub virtual de tranzacționare a gazelor din Olanda - n.red.) prețul gazului este astăzi (4 martie 2022 - n.red) 195 de euro MWh, iar în România, pe Bursă Română de Mărfuri (BRM), prețul este de 148 de euro MWh.
Potrivit datelor referitoare la 2021, consumăm circa 70% gaz din producție internă și 30% din import.
Așa că, dacă luăm 70% dintre gaze la prețurile din România și 30% la prețurile din străinătate, azi ar reieși că un Mwh costă 162 de euro.
Dacă însă am reduce importurile așa cum am stabilit, cu o treime, atunci în medie costul de achiziție al unui MWh va scădea la 157 de euro.
Cu alte cuvinte, dacă ne raționalizăm consumul de gaze în limite rezonabile, îl sancționăm fiecare pe Putin și ne reducem facturile.
Ce trebuie să facă guvernele pentru a scădea dependența energetică față Rusia
Evident - chiar dacă toți europenii ar fi de acord să își raționalizeze consumul de gaze - tot n-ar fi suficient pentru a scădea considerabil, pe termen mediu și lung, dependența Europei față de gazele rusești.
Pentru asta, Agenția Internațională de Energie (AIE) recomandă o serie de măsuri pe care trebuie să le ia guvernele și marile companii din Europa, printre care se numără:
- găsirea unor surse altenative din care să importe gaze și încetarea la termen a tuturor contractelor cu Rusia
- introducerea unor obligații privind cantități minime de gaze care să fie înmagazinate, în țările europene
- creșterea capacității de producție de energie din biomasă și surse nucleare
- lansarea de noi proiecte de parcuri eoliene și fotovoltaice
- introducerea taxării profiturilor realizate de companiile din energie de pe urma creșterii prețului la gaze
- accelerarea înlocuirii centralelor pe gaze cu pompe de căldură
- intensificarea măsurilor de eficientizare energetică a clădirilor (care reduce necesarul de energie consumată)
- intensificarea eforturilor de a diversifica sursele de producție de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.