Adevărata miză a lui Putin e supraviețuirea Rusiei în condițiile în care UE, care îi furnizează aproape jumătate de buget plătindu-i gazele, s-a hotărât să renunțe pe termen mediu la gaze. Deci obiectivul lui Vladimir Putin este să spargă unitatea europeană în privința negocierii și contractării gazelor în bloc, iar neînțelegerile să se adâncească până la ruperea UE, afirmă jurnalistul Moise Guran.
„Rusia a orchestrat criza energetică din vara anului trecut că ‘mise en place‘ pentru o presiune militară când Europa să fie în criză energetică sau cu spaima ei. Iar un război pe scară largă între Rusia și Ucraina are potențialul de a reintroduce Occidentul într-o recesiune comparabilă cu cea trăita în 2020, dacă nu mai mare”.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Moise Guran a explicat cauzele specifice crizei facturilor în România, costul pe care îl vom plăti în condițiile crizei declanșate de Putin, dar și soluțiile pe care le avem.
“Important e să le depășim alegând răul mai mic. Și cel mai important e să păstram locurile de muncă.
Trebuie să avem un plan de înlocuire a consumului de gaze cu o producție de energie electrică verde, un pact pe energie, coordonat de la un nivel foarte înalt, și toate guvernele din următorii 10 ani să rămână pe el”.
Suntem în mama crizelor – pandemie, energie și, foarte posibil război. Sunt îngemănate?
În toate felurile. Până la ora la care este citit acest interviu este posibil ca războiul să fi început deja. Pandemia nu avea cum să nu dea oportunități unor personaje precum Vladimir Putin.
Inflația, nu doar de la noi, are legătură cu pandemia și cu tipărirea de bani pentru a face față crizei sanitare, dar în primul rând cu criza energetică orchestrată din vara anului trecut de Rusia ca “mise en place” pentru o presiune militară când Europa să fie în criză energetică sau cu spaima ei.
Cum ar afecta războiul criza energetică din România?
Dacă vorbim de un război pe scară largă între Rusia și Ucraina, tot ce înseamnă economie va fi în cu totul altă paradigmă. Războiul și sancțiunile inevitabile împotriva Rusiei au potențialul de a reintroduce Occidentul într-o recesiune comparabilă cu cea trăita în 2020, dacă nu mai mare.
Va fi o nebunie pe piețele financiare, ceea ce va opri niște fluxuri de bani inclusiv spre România, cu efecte de la prețul pâinii, la salarii. Vom vedea ce blocaje vor fi în aprovizionarea cu țiței și cu gaze. Cu gazele mai e cum e, că vine primăvara.
Vine pentru populație, nu și pentru economia care le folosește în producție tot anul.
Vine și pentru economie. Ce e mai grav, să dau mai mulți bani pe pâine sau să nu mai am loc de muncă? Creșterea prețurilor poate salva locuri de muncă. O firmă care are cheltuiala mare cu energia are ca singură variantă să crească prețul. Populația suferă, dar celalaltă variantă ar fi să concedieze oameni.
În toate cazurile e rău, dar trebuie ales răul cel mai mic în condiții istorice deosebite.
S-ar putea pune problema unui război între Rusia și NATO?
Nu cred, dar litoralul Mării Negre nu reprezintă o miză pe termen lung pentru Vladimir Putin. Adevărata miză e supraviețuirea Rusiei în condițiile în care UE, care îi furnizează aproape jumătate de buget plătindu-i gazele, s-a hotărât să renunțe pe termen mediu la gaze. Aceea e o amenințare strategică pentru Rusia.
Deci obiectivul lui V. Putin este să spargă unitatea europeană în privința negocierii și contractării gazelor în bloc și să poată negocia abuziv cu unele state și preferențial cu altele. Iar aceste neînțelegeri să se adâncească până la ruperea UE. Acesta este adevăratul lui mobil pe termen mediu și lung.
Până acum, însă, cred că Putin a făcut un calcul greșit și mai degrabă a unit UE, a făcut greșeli strategice, chiar disperate. Dar unitatea se va testa în următoarele zile.
Criza energiei din România are și o componentă românească. Importul de gaze și energie electrică e în jur de 25%, restul producție internă. Cum se face totuși că am ajuns la asemenea prețuri copleșitoare?
Explicația e criza politică din România toamna trecută. Există un fond de urgență la dispoziția Guvernului, pentru un eveniment neprevăzut, cum e și scumpirea gazelor până la nivelul la care un oraș precum Timișoara nu mai poate plăti facturile și copiii nu mai pot merge la școală. Dar dl Cîțu a dat acești bani primarilor PNL.
Mai mult, când au început să crească prețurile energiei, marii producători din România care sunt de stat, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, au avut un boom al profiturilor care se fac venit la bugetul de stat.
Cu acești bani, statul putea să apere industria, populația, avea de unde. Statul a făcut mecanismul complet aiurea și în schimb au crescut salariile din administrația publică locală și dl Cîțu a devenit președinte PNL.
Guvernanții de atunci - care sunt și acum, fără Cîțu premier - au fost extrem de preocupați de rezolvarea meciurilor din și dintre partidele lor, în loc să facă un plan coerent de trecere a iernii în condiții de criză energetică despre care ar fi trebuit să știe.
Am înțeles de ce au crescut prețurile din import, dar de ce au crescut prețurile și la companiile de stat? Boom-ul de care vorbeai.
Pentru că energia se tranzacționează pe bursă. Liberalizarea pieței energiei și a gazelor a produs ieftiniri când au fost făcute. Creșterile inițiale au fost pentru cei care au ignorat alegerea unui furnizor. Eu am trecut pe piața liberă din 2016 și am beneficiat de liberalizare. Fiecare putea face asta.
Când piața e deschisă, România e interconectată, să te deconectezi e o aberație, bălmăjeală politică la tv. Este modul european de a ne proteja de pene energetice.
Dacă producătorul intern vinde ieftin în România, trebuie să vândă ieftin și în Ungaria.
Dar acele venituri sunt profit la bugetul de stat și în schimb statul putea tăia alte venituri, de exemplu TVA pe factura de energie. Ei au acționat prin compensare, în condițiile în care noi importăm gaze, energie, furnizorii nu sunt toți din România.
În cazul carburanților a fost decisă o măsură de acest gen, înjumătățirea accizei. Și este estimată o ieftinire la pompă în jur de un leu. Avem garanția că și să se producă, ea se va menține sau prețurile o vor lua din nou în sus după puțin timp?
În mod normal, pe piața de carburanți există suficientă concurență în România și Consiliul Concurenței a mai dat amenzi când a mirosit înțelegeri între competitori. Dar da, benzinăriile au posibilitatea să nu scadă sau să scadă puțin prețul.
Pe de altă parte, marți dimineață, prețul țițeiului Brent era 97 de dolari, luni era 90, miercuri ar putea fi peste 100. Estimările sunt că va ajunge curând la 125-145, cât era în 2014, când Rusia a invadat Crimeea. Nu știm ce va fi.
Dacă la noi scade acciza și implicit scade și TVA, ar trebui să influențeze semnificativ prețul în piață. Dar dacă cealaltă componentă, prețul țițeiului, crește, este posibil ca prețul la pompă să revină la 7 lei.
Astea sunt vremurile pe care le trăim. Și important e să le depășim alegând răul mai mic. Și cel mai important e să păstram locurile de muncă.
Inflația înseamnă sărăcie și odată pornită e greu de oprit. La începutul pandemiei spuneam că vom intra într-un ciclu inflaționist de un deceniu, mai ales că s-au activat și niște mecanisme psihologice care împing spre achiziții și scumpiri.
Criza energiei în România nu are și niște cauze structurale, dincolo de criza politică din toamnă?
Ba da. Noi stăm pe niște resurse uriașe exploatabile în Marea Neagră de care ne batem joc de 10 ani. Acolo e o comoară națională.
E momentul să ne dăm mai bine seama de ce e important ca resursele respective să fie exploatate. PSD a subminat permanent legea care permitea exploatarea pentru care nu avem nici măcar tehnologia.
Avem două grupuri nucleare la Cernavodă ramase înghețate de vreo 15 ani. Politicul nu a produs o decizie care să sporească producția de energie pe piața românească și europeană.
Există riscul ca în câțiva ani exploatarea gazelor să nu mai fie acceptabilă din punctul de vedere al UE. În loc să ne ducem spre politica UE, care să oprească distrugerea planetei și finanțarea Rusiei militariste prin prețul gazelor, noi tragem țevi și conducte de gaze a căror vreme a fost acum 10 ani. Am ratat aceste șanse.
Trebuie să avem un plan de înlocuire a consumului de gaze cu o producție de energie electrică verde.
Acestea sunt lucruri care ar trebui coordonate de la un nivel foarte înalt - nu-mi amintesc cum îl cheamă pe domnul acela, președintele României - pentru că trebuie coordonate toate partidele.
Un pact pe energie.
Da. Ar trebui ca toate guvernele din următorii 10 ani să rămână pe el. Nu să vină unii să spună: noi n-am luat șpagă de aici, oprim investiția să vină să ne dea.
Acesta e modelul românesc, problema structurală pe care o avem în toate domeniile.
Care ar fi soluțiile pentru ca iarna viitoare să nu ne găsească în fix aceeași situație? Deocamdată nu au reușit să decidă decât prelungirea cu încă o lună a actualei scheme.
Din ce am înțeles de la dl Virgil Popescu, se așteaptă ca această criză să se termine.
De la sine?
Da, vine primăvara, scade cererea, umplem depozitele de gaze la un preț bun, va fi bine.
BNR are altă viziune. A spus 11,2% inflație pe trimestrul II, dar nu au spus cât va fi vârful. Și dacă inflația anuală va fi în jur de 10%, prețurile cele mai mari, din decembrie 2021, vor fi cu 10% mai mari în decembrie 2022.
Chiar dacă crizele globale se vor rezolva și va curge gaz pe toate conductele, tot rău va fi. Mecanismul de autoalimentare a inflației se va opri doar în câțiva ani.
Se poate interveni brutal cu o tăiere majoră a taxelor care să tragă prețurile în jos, însă statul nu se poate susține cu astfel de măsuri. Nu mai ai cu ce să plătești funcționarii și pensiile. Acolo se duc 90% din veniturile fiscale. Este o realitate constituită în ani de zile.
Vă aduceți aminte legea salarizării și a pensiilor cu care Dragnea a vrut să scape de pușcărie? După care au venit ceilalți și au făcut la fel. Statul nu are resurse să lupte cu creșterea prețurilor. În plus, îi și convine, pentru veniturile mai mari în bugetul de stat.
Ceea ce mă îngrijorează foarte tare e stoparea investițiilor. Cauzele inflației nu se combat serios pe termen mediu decât cu investiții. Sub 3% din PIB investiții publice în 2021, mai mici decât în 2020, este o rușine pentru orice guvern. Criza guvernamentală de anul trecut le-a tăiat și pe ele.
Depinde foarte mult de cât de bine se vor mișca guvernanții în deschiderea lucrărilor pentru banii din PNRR. Dacă banii aceia vor ajunge în investiții, nu vom intra în recesiune.
Nu au semnat încă Acordul Operațional pentru PNRR, iar PSD vrea să-l renegocieze/optimizeze.
Asta e gargară politică, care nici nu merită luată în serios. E iresponsabil. Sper să nu irosim încă o șansă istorică.
Este vândută iluzia revenirii la prețuri reglementate. Se poate?
Nu se poate. România este interconectată. Ce reglementezi? E ce a încercat Dragnea cu ordonanța lăcomiei. Cum obligi Gazprom să livreze la un anumit preț?
Obligi Romgaz.
Nu faci decât să îi induci pierderi. Iar pe piața energiei electrice e și mai complicat decât pe piața gazelor, pentru că ai zeci de furnizori externi. Cum îi obligi la un preț fix?
Atunci să facem și un curs fix al euro. Țara asta a trecut prin multe, naționalizare și comunism, putem să ajungem și acolo.
Naționalizarea făcută de Gabriela Firea la PMB cu acele companii care trebuiau să facă concurența firmelor de pe piața liberă înseamnă un minicomunism și a fost un dezastru.
Siguranța zilei de mâine nu ți-o dă prețul fix, ci meseria ta, faptul că o să ai loc de muncă tot mai bine plătit dacă evoluezi profesional. Puțini au această mentalitate. Dar când o vor avea mulți, vor dispărea și politicienii care fac apologia comunismului.
Lucrurile se întâmplă chiar în timp ce vorbim. Iată ce a postat Dmitri Medvedev pe Twitter: ”Cancelarul german Olaf Scholz a dat instrucțiuni să oprească certificarea gazoductului Nord Stream 2. Ei bine, bun venit în lumea nouă, în care europenii vor plăti în curând 2.000 de euro pentru o mie de metri cubi de gaz!"
Sau nu vor mai plăti pentru gaze, sau vor plăti pentru cele americane, sau din Nigeria. Dar poate nu vor mai finanța o armată invadatoare.
Asta se poate întâmpla după un timp, dar mâine vor plăti.
După cum spunea dna von der Leyen, iarna aceasta UE a reușit să asigure livrarea de gaze. Aici, la țară, unde sunt eu, oamenii au început să fie foarte preocupați de instalarea panourilor fotovoltaice, se schimbă niște mentalități.
În curând e posibil ca dl Medvedev să aibă foarte multe gaze, nu doar la stomac, și nu va avea ce să facă cu ele. Nu va mai fi problema noastră.