Împactul economic al coronavirusului se va resimți în economia românească până la sfârșitul anului 2021, având în vedere că în 2020 rata șomajului ar putea atinge 6% și PIB-ul va scădea cu 4,5%, arată Indicatorul de Incredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România.
„În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, 96% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală), neexistând nicio opinie de apreciere a leului.
Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este de 4,9284, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este pactic 5 lei pentru un euro (4,9996), în condiţiile în care anticipaţiile individuale au variat între 4,8700 şi 5,2500)", spun analiştii financiari.
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2021/octombrie 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,87%.
De asemenea, 64% anticipează majorarea primei de risc (măsurată prin CD) a României în următoarele 12 luni.
Ce impact va avea criza COVID în economia României
Din luna aprilie a acestui an, în cadrul sondajului au fost adăugate şi întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale, iar rezultatele pentru luna septembrie 2020 relevă:
- ”durata impactului economic al coronavirusului: cea mai mare parte a respondenţilor (52%) anticipează că acesta se va resimţi puternic până în trimestrul III al anului 2021;
- deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este 7,9%;
- evoluţia, în termeni reali a PIB în anul 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este -4,5%;
- rata şomajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este 6%".
Mai mult, 56% dintre participanţii la sondaj consideră că adoptarea modalităţii de muncă remote are un caracter permanent, iar alţi 52% dintre participanţi spun că impactul utilizării extensive a muncii remote asupra închirierii de spaţiu de tip « office » va fi de lungă durată (câţiva ani), sau chiar permanent (consideră 40% dintre participanţii la sondaj).
52% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că utilizarea extensivă a muncii remote are un impact de creştere a cererii de proprietăţi rezidenţiale.
Indicatorul de Incredere Macroeconomică a crescut în septembrie cu un punct procentual
Indicatorul de Incredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în septembrie cu un punct procentual, faţă de august, până la valoarea de 34,3 puncte.
În luna septembrie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut faţă de luna anterioară cu 1 punct până la valoarea de 34,3 puncte, (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 13,2 puncte). Această evoluţie s-a datorat componentei de condiţii curente a indicatorului, arată asociaţia.
Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a crescut faţă de luna anterioară cu 10,5 puncte, până la valoarea de 33 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 32,3 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a crescut în luna august cu 3,8 puncte până la valoarea de 35 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 3,7 puncte).
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a fost lansat de Asociaţia CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroecnomice.
Citește și:
