Bucureştiul are nevoie de zone cu trafic auto controlat pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi toţi candidaţii pentru Primăria Capitalei ar trebui să-şi asume în planurile de campanie implementarea până în 2025 a unor astfel de spaţii, denumite cu nivel scăzut de emisii (ZNSE), susţin reprezentanţii Asociaţiei 2Celsius.
În momentul de faţă, niciunul dintre candidaţi nu şi-a asumat asta, deşi sunt obligaţi să implementeze ZNSE, conform Legii 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă.
„Bucureştiul trece de ani de zile printr-o criză de mobilitate, care a însemnat că oraşul este sufocat de maşini şi de emisiile acestora. Zonele de emisii reduse sunt una dintre cele mai eficiente modalităţi pentru a îmbunătăţi calitatea aerului în oraşe, cu atât mai mult cu cât acestea sunt implementate pe întreaga lui suprafaţă.
Ele trebuie să funcţioneze împreună cu o reţea funcţională şi cât mai densă de monitorizare a calităţii aerului, pentru că numai aşa le putem arăta oamenilor cât de eficiente sunt aceste zone", susţine Mihai Stoica, directorul executiv 2Celsius, într-un comunicat.
Asociaţia 2Celsius a prezentat o propunere de implementare a unor astfel de zone în Raportul privind arderile de deşeuri şi alte materiale valorificabile în Bucureşti şi Ilfov, elaborat de Ecopolis şi AerLive, în 2021.
"Zonele cu nivel scăzut de emisii, conform Legii 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă, reprezintă arii urbane delimitate în care accesul vehiculelor este restricţionat sau reglementat în funcţie de nivelul emisiilor poluante pe care acestea le generează.
Scopul principal al acestor zone este de a reduce poluarea atmosferică şi fonică, promovând astfel un mediu mai sănătos pentru locuitori şi contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii în oraşe", se mai precizează în document.
În aceste zone, se încurajează utilizarea mijloacelor de transport mai puţin poluante, cum ar fi vehiculele electrice, bicicletele sau transportul public ecologic, şi se pot aplica taxe sau restricţii pentru vehiculele cu motoare convenţionale care nu respectă standardele de emisii stabilite.
Autorităţile locale sunt responsabile pentru delimitarea şi gestionarea acestor zone, având libertatea de a stabili regulile specifice, în funcţie de necesităţile şi particularităţile fiecărui oraş.
În 2019, fostul primar Gabriela Firea a încercat să impună taxa „Oxigen” pentru mașinile poluante, care doresc să circule prin centrul Capitalei. Iniţiativa a murit în faşă.
Poluarea ucide
Poluarea aerului este asociată cu o gamă largă de probleme de sănătate, inclusiv boli respiratorii cronice, boli cardiovasculare şi cancer pulmonar.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că poluarea aerului cauzează anual aproximativ 7 milioane de decese premature la nivel global. Costurile de sănătate provocate de poluarea aerului din Bucureşti sunt cele mai mari din Europa, de aproximativ 3.000 de euro.
Totodată, Agenţia Europeană de Mediu anunţă că poluarea atmosferică rămâne în continuare principalul risc de mediu pentru sănătatea europenilor şi estimează că cel puţin 253.000 de decese din UE în 2021 pot fi imputate expunerii la poluarea cu particule fine în suspensie (PM2,5) peste concentraţia recomandată de OMS.
Potrivit unei cercetări realizate de 2Celsius şi Ecopolis în 2023, prin care a fost monitorizat nivelul dioxidului de azot (NO2 ) din 21 de locaţii din Bucureşti, au fost înregistrate depăşiri ale pragurilor limită impuse de legislaţie în şase locaţii. NO2 este un gaz rezultat din traficul rutier, activităţile industriale şi producerea energiei electrice şi, în cantităţi ridicate, afectează sănătatea umană, provocând în special afecţiuni respiratorii.
Asociaţia 2Celsius este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în 2010, cu scopul de a influenţa politicile privind schimbările climatice la nivel naţional şi european.