Zilele acestea, diplomații sunt atenți la ce și cum comunică statele în care se află la post despre tema prioritară a agendei internaționale, situația în dinamică din Afganistan.
Cei aflați la București primesc în revista presei știrea că bătălia pentru șefia principalului partid de la guvernare a ajuns la faza „alcool”, pentru că, după devoalarea episodului american al lui Florin Cîțu, a urmat devoalarea unei ședințe de guvern pe care Ludovic Orban ar fi condus-o după ce a băut palincă.
Unul este actualul prim-ministru, iar celălalt conduce Camera Deputaților, asta e ce contează pentru cancelariile străine și pentru românii cooptați într-o campanie de putere care nu are nicio relevanță pentru interesul public.
E Afganistanul o temă la București?
Președinția a anunțat că în CSAT-ul convocat pentru 25 august se va discuta „tematica referitoare la situația de securitate din Afganistan și implicațiile acesteia pentru România”. Vor fi trecut atunci 10 zile de la intrarea trupelor talibane în Kabul și de la începutul precipitat al noului dezastru afgan.
Nu este un CSAT convocat în afara calendarului, dar așa cum a fost comunicat de Președinție, este unul legat de evenimentul internațional care rămâne cap de agendă politică, umanitară și geopolitică.
Astfel contextualizat, anunțul că președintele Iohannis cere analiza CSAT-ului, pentru a lămuri situația de securitate din Afganistan și implicațiile pentru România, abia în câteva zile, a arătat decalibrat și inadecvat.
Mai mult, în două zile scurse de la anunțul lui Klaus Iohannis, s-au modificat cei doi indicatori pe care îi vrea supuși analizei, iar statele occidentale și Uniunea Europeană s-au poziționat din capul locului și au formulat deja temele prioritare de agendă.
În 25 august, analiza pe care o va face Bucureștiul va fi anacronică și inutilă, de vreme ce strategiile de răspuns la nivel occidental vor fi fost deja formulate.
Președintele francez Emmanuel Macron a fost cel care a formulat tema predictibilului și iminentului val de refugiați din Afganistan. Că vrea, că nu vrea, România are un rol în acest caz, e pe ruta pe care afganii fug din calea talibanilor și caută refugiu.
Deja Uniunea Europeană vorbește, așa cum e firesc, despre o repartizare proporțională a refugiaților, Grecia a anunțat că nu își permite un nou val, iar Ungaria a refuzat, previzibil, ferm să fie țară de azil politic, în acest dosar. Tema nu e deloc nesemnificativă, dar poziția României poate fi.
Până în acest moment, președintele Klaus Iohannis nu a spus nimic despre asta, primul comunicator fiind prim-ministrul Florin Cîțu, care, în celebra declarație de presă fără presă, citită din biroul guvernamental, a trecut tema afgană la „și altele”, înainte de a anunța creșterea economică.
Altminteri, așa cum e firesc, în chestiunea extragerii cetățenilor români care încă sunt în Afganistan comunică Ministerul Afacerilor Externe.
Punctajul politic mediocru din PNL afectează credibilitatea României
Trebuia Klaus Iohannis să spună ceva sau e o temă prea mică pentru a fi explicată de președinte?
În primul rând, președintele a fost cel care a vrut un rol și atunci a anunțat că în ședința CSAT pe care a convocat-o va discuta și tema afgană.
Procedând astfel, a creat așteptarea ca președintele, cel care coordonează politica externă a țării, să comunice, să anunțe cum se poziționează România, care e mandatul cu care discutăm despre intervenția umanitară în Afganistan și despre situația refugiaților și, mai mult, să ne țină la curent cu operațiunea de extragere a românilor aflați încă pe teritoriul afgan și a afganilor cu care militarii români și, atât cât a operat, ambasada română la Kabul, au cooperat.
În al doilea rând, prezența instituției prezidențiale poate corecta vidul de autoritate care vine dinspre un prim-ministru care generează mult mai multe știri despre campania pentru șefia partidului decât despre guvernare.
O deturnare confirmată de ministrul Cristian Ghinea, care explica serile trecute, la Digi24, că USR PLUS așteaptă să treacă alegerile din PNL, pentru ca PNL, indiferent de cine e condus, să vrea să demareze reformele.
Această prezență compensatorie a președinției și-ar dovedi utilitatea și în ceea ce privește criza vaccinării pe care o cunoaște România, deși valul 4 e din ce în ce mai agresiv.
Acolo unde autoritatea este percepută ca fiind absentă sau dezinteresată, comportamentul social nu va fi acela de raliere la norme, și acesta este unul dintre rezultatele luptei pentru putere pe care PNL a decis să poarte public, aruncând pe piață teme de punctaj politic mediocre, cum este aceasta a cui „a băut mai mult și mai grav”.
România a făcut ce au făcut și celelalte state implicate în operațiunile din Afganistan.
Avionul trimis pentru extragerea românilor și colaboratorilor afgani a reușit să ducă în siguranță la Islamabad un singur român dintre cei care mai sunt la Kabul și vor să plece (sunt 33 de cetățeni români, în total, dar doar 16 vor să fie evacuați de România), dar situația nu e singulară.
Mulți cetățeni străini și afgani sunt în imposibilitatea de a ajunge la aeroport, singura zonă securizată, pentru că pe traseu sunt filtre create de talibani, operațiunile de extragere nu sunt după un scenariu tip Homeland.
Totuși, au fost comentarii ironice doar la București, despre această ispravă de extragere a unui singur cetățen, iar acestea vin tocmai din percepția că politicienii români nu fac nimic major, nu le iese nimic până la cap.
E o percepție păguboasă, care însă are repercusiuni asupra instituțiilor și asupra credibilității României, dar întreținută din plin de trânta asta târziu adolescentină între Florin Cîțu și Ludovic Orban. Adică prim-ministrul și președintele Camerei Deputaților din România.
Citește mai multe despre situația din Afganistan:
