- 29 de soldați români și-au pierdut viața în confruntarea armată care a durat două decenii.
- Cum s-a prăbușit o țară care e în război de peste 40 de ani.
- Predarea fără luptă a forțelor guvernamentale face ca armele SUA să ajungă în mâinile talibanilor.
- Criza din Afganistan de după retragerea militarilor americani va produce un val de imigranți, dar și terorism.
În 21 decembrie 2001, la trei luni de la atentatele de la World Trade Center, New York, România, printr-o hotărâre a Parlamentului, se alătură coaliției internaționale de “luptă împotriva terorismului” și trimite trupe în Afganistan.
Miercuri, 21 iulie 2021, în mijlocul săptămânii, la 20 de ani de la începutul războiului, la Arcul de Triumf are loc o ceremonie militară la care a participat și președintele Klaus Iohannis. Ceremonia a marcat retragerea trupelor noastre din Afganistan.
Evenimentul ar fi trecut neobservat pentru mulți dintre locuitorii Capitalei dacă orașul n-ar fi fost dat peste cap de ambuteiajele provocate de blocarea străzilor în vederea desfășurării ceremoniei.
29 de militari români și-au pierdut viața în operațiunile desfășurate alături de aliați, iar peste 130 au fost răniți. În toată această perioada, trupele noastre au fost apreciate, și-au executat cu profesionalism misiunile, iar opinia publică a susținut implicarea într-un conflict complicat și fără sfârșit.
“Noi, în mod intenționat, am intrat în luptă ca să salvăm o patrulă americană, o patrulă care lupta cot la cot cu noi, zi de zi. Deși știam pericolul la care ne expunem în acel moment, am făcut-o fără să ne gândim de două ori.
Armata Română, în ziua de astăzi, este la fel, iar fiecare militar gândește la fel ca și mine. Fără să ne gândim a doua oară, vom intra în luptă și ne vom sacrifica pentru că am jurat să facem acest lucru, ne vom sacrifica pentru societatea din care facem parte”, a povestit maiorul Nicolae Grigore, rănit în 2007, citat de Mediafax.
Ce a căutat Armata Roșie?
Afganistan a fost monarhie până în 1973, când, în urma unei secete de doi ani care a provocat o criză economică profundă, Mohammad Sardar Daoud Khan, prim-ministrul de atunci, inițiază o lovitură de stat, pașnică, în tip ce “Șahul” era la tratament medical în Occident.
Țara se transformă în republică și încep luptele pentru putere. Moscova se implică în aceste lupte și sprijină un partid marxist. Daoud Khan ucide un lider al acestui partid, dar în 1978, comuniștii atacă guvernul și preiau puterea, executându-l pe dictatorul Daoud Khan și familia acestuia.
Încep alte lupte pentru supremație și în interiorul formațiunii comuniste, iar când o aripă a partidului împreună cu militarii atacă Guvernul, URSS trimite trupe pentru a-l salva.
Armata Roșie invadează Afganistanul în 1979, iar SUA declanșează operațiunea de susținere a rezistenței împotriva regimului comunist, prin finanțarea și înarmarea mujahedinilor.
Aceste grupări paramilitare islamiste au provocat mari pierderi Armatei Roșii, iar în 1989, cu câteva luni înainte de prăbușirea comunismului, Mihail Gorbaciov, liderul URSS de atunci, decide retragerea din Afganistan.
Studenții, Al-Qaida și atacurile din 11 septembrie
Talibanii intră în scenă în 1994, ca urmare a vidului de putere lăsat în urmă de colapsul puterii politice și a retragerii sovietice.
Mișcarea a fost fondată de Mohammad Omar, un imam din Kandahar, din studenții școlilor islamice, ca o revoltă împotriva conducătorilor militari ai mujahedinilor, corupți, incapabili să conducă, să oprească violențele și tâlhăriile.
Pe acest fundal, se dezvoltă și organizația teroristă Al-Qaida, pentru ca în 1996 talibanii să preia puterea, instalând un regim de teroare.
În 2001, un grup de teroriști ai grupării conduse de Osama bin Laden, liderul Al-Qaida, deturnează patru avioane comerciale. Teroriștii intră cu două dintre ele în turnurile de la World Trade Center din New York, un avion lovește clădirea Pentagonului, iar cel de-al patrulea aparat de zbor, cu posibila țintă Casa Albă sau Capitoliul din Washington, e prăbușit de pasageri, care iau cu asalt cabina piloților în care se aflau membrii Al-Qaida.
În cel mai sângeros atac terorist mor 2.977 de oameni și peste 25.000 sunt răniți, iar alte zeci de mii sunt intoxicați cu fum și praf generat de prăbușirea celor mai înalte clădiri din New York, având grave probleme de sănătate.
La scurt timp după tragedie, George W. Bush, președintele SUA de atunci, declanșează două operațiuni militare de anvergură împotriva Irakului, condus de Saddam Hussein, și a Afganistanului.
Osama bin Laden, liderul Al-Qaida și cel care a planificat atacurile, este ucis, în data de 2 mai 2011, de trupele speciale americane printr-o intervenție în orașul Abbottabad, Pakistan, unde acesta se ascundea într-o casă-fortăreață.
De ce se retrag americanii
Decizia de retragere a trupelor americane din Afganistan a fost luată de Donald Trump, fostul președinte al SUA. Ea a fost susținută și de Joe Biden, actualul președinte.
31 august 2021 e data limită la care militarii americani trebuie să părăsească țara, conform înțelegerii dintre administrația SUA, fostul guvern afgan, dar și lideri ai talibanilor.
Ultimii au reușit să răstoarne regimul ales al președintelui Ashraf Ghani fără ca forțele guvernamentale să opună o prea mare rezistență. În 15 august, Ghani fuge din țară și se adăpostește în Tadjikistan, iar țara intră sub controlul total al talibanilor spre groaza multor locuitori care n-au uitat regimul de teroare de acum 20 de ani.
“Totul e în mâna talibanilor - arme, blindate, elicoptere. Tot ce au lăsat în urmă trupele guvernamentale care s-au predat”, a relatat jurnalista CNN Clarissa Ward, din Kabul.
“Talibanii se bucură de moment, vor ca lumea să-i vadă. Cred că acesta e și motivul pentru care ne lasă să-i filmăm”, a adăugat ea.
“Femeile din Afganistan sunt împietrite de spaimă. Nu au nicio idee ce se va întâmpla. Se ascund pur și simplu în case”, a relatat jurnalista CNN.
În 1996, când au preluat pentru prima dată puterea, talibanii au impus ca sistem juridic Legea Sharia, un cod islamic strict, de inspirație religioasă, în care femeile nu au niciun drept, iar pedepsele sunt crude și primitive - biciuirea în public, omorârea prin lovire cu pietre sau tăierea membrelor.
Haibatullah Akhundzada este liderul suprem al talibanilor. Conform Washington Post, el a preluat conducerea în anul 2016, după ce fostul conducător Akhtar Mohammad Mansour a fost ucis de o dronă în Pakistan.
Prinși între o societate tribală și un stat pe care nu vor să-l construiască
La puține ore de la preluarea controlului asupra capitalei Kabul, nu se înregistrau violențe.
După haosul de la aeroport, când mulțimi de oameni încercau să părăsească țara cu avioane civile sau militare, forțele americane au reușit să restabilească ordinea, iar talibanii au format un cordon, la distanță de aeroport, pentru a descuraja populația să se apropie.
Mai multe relatări de la fața locului spun că deruta e generală, dar nu sunt violențe, iar oamenii nu știu la ce să se aștepte. Situația se poate schimba în orice moment și nimeni nu știe cum vor guverna.
“Talibanii sunt prinși între o societate tribală pe care încearcă s-o ignore și nevoia construirii unei structuri statale pe care refuză s-o realizeze”, scria jurnalistul pakistanez Ahmed Rashid, care a publicat mai multe cărți despre Afganistan.
E greu de crezut că, în lipsa banilor și a unui program politic, noii talibani vor reuși să guverneze pașnic și să evite haosul.
Pentru a obține fonduri, de oriunde, trebuie să facă multe compromisuri, iar acestea vor produce tensiuni între grupările de luptători.
Un nou stat islamic îi va inspira pe mulți fundamentaliști, iar un nou val de atentate asupra Occidentului, pregătite în Afganistan, reprezintă o amenințare pe care liderii politici europeni o iau deja în calcul. La asta se adaugă și un nou val de imigranți care poate destabiliza Uniunea Europeană.
