Strategia Rusiei de a învinge Ucraina prin distrugerea sistemului energetic în plină iarnă nu a reușit. Deși Moscova a lansat luni de bombardamente asupra infrastructurii electrice și de încălzire, Ucraina a reușit să mențină funcțională rețeaua energetică, iar odată cu venirea primăverii, electricitatea este din nou disponibilă în aproape toată țara.
Campania rusă, scrie The Kyiv Post, a început la mijlocul lunii decembrie 2025 și a avut un obiectiv clar: să distrugă capacitatea Ucrainei de a produce electricitate și să forțeze populația să suporte temperaturi sub zero grade fără căldură și curent, în speranța că presiunea socială va obliga Kievul să accepte condițiile de pace ale Moscovei.
Atacurile au alternat între raiduri zilnice mai mici – de obicei 80-100 de drone kamikaze și una sau două rachete – și lovituri aeriene masive la fiecare cinci-șapte zile, în care Rusia lansa 300-500 de drone și 20-40 de rachete.
Dronele transportau încărcături explozive de 50-100 kg, suficiente pentru a distruge câteva apartamente sau pentru a scoate din funcțiune un transformator electric. Rachetele aveau focoase de 500-1.000 kg de exploziv, capabile să distrugă etaje întregi ale unor clădiri sau turbine ale centralelor electrice.
Un arsenal aproape complet
În campania de bombardamente, Rusia a folosit aproape toate tipurile de arme cu rază lungă din arsenalul său: rachete balistice lansate de la sol, rachete aerobalistice lansate din aer, rachete de croazieră trase de pe nave, bombardiere sau platforme terestre, rachete hipersonice, drone kamikaze produse în Iran sau fabricate în Rusia sub licență iraniană.
Propaganda Kremlinului a prezentat ofensiva ca pe o operațiune menită să „stingă luminile pentru totdeauna” în Ucraina și să oblige populația să „înghețe în întuneric”, după cum declara propagandistul rus Vladimir Soloviov într-o emisiune difuzată pe 7 decembrie la televiziunea Rossiya-1.
Zeci de atacuri în trei luni
Între decembrie 2025 și februarie 2026, Rusia a lansat 14 atacuri majore și cel puțin 45 mai mici asupra Ucrainei. Cel mai amplu a avut loc pe 6 decembrie, când 704 arme rusești, inclusiv 51 de rachete, au intrat în spațiul aerian ucrainean.
Cele mai lovite orașe au fost Harkov, Dnipro și Odesa, dar capitala Kiev a fost principala țintă.
„Ruşii aveau un obiectiv clar: distrugerea rețelei electrice și a infrastructurii de încălzire. Au făcut progrese semnificative”, a declarat Kirilo Budanov, șeful Direcției principale de informații militare a Ucrainei, într-un interviu pentru televiziunea TSN.
Ucraina a improvizat apărarea
Apărarea aeriană ucraineană a intrat în această confruntare cu un handicap major: lipsa rachetelor moderne de interceptare, produse în principal în Statele Unite. Livrările de rachete PAC-3, singurele capabile să doboare rachete balistice rusești, au fost limitate.
În lipsa acestora, Ucraina a recurs la soluții improvizate: mitraliere montate pe pickup-uri, sisteme de bruiaj în jurul infrastructurii critice, blocuri de beton pentru protejarea transformatoarelor, elicoptere care interceptau dronele, și, mai ales, drone interceptoare dezvoltate în Ucraina, care distrug dronele rusești prin impact direct.
În afară de rachetele balistice, apărarea aeriană ucraineană a reușit să doboare aproximativ 80% dintre armele lansate, iar în unele nopți rata de interceptare a depășit 90%.
Sistemul energetic, aproape prăbușit
Potrivit companiei energetice DTEK, la începutul lunii februarie capacitatea de producție a energiei electrice a Ucrainei scăzuse la 23% din nivelul normal.
Raționalizarea energiei a dus la întreruperi de curent de 8-12 ore pe zi în majoritatea regiunilor, iar în unele cartiere din Kiev și Harkov electricitatea lipsea chiar și 24-36 de ore.
Totuși, în puțin peste două săptămâni, până la 24 februarie, capacitatea de producție a revenit la 73% din nivelul normal, iar alimentarea cu energie electrică a fost restabilită în mare parte a țării.
Un efort uriaș de reconstrucție
Recuperarea rapidă a sistemului energetic a fost posibilă datorită miilor de lucrători implicați în intervenții de urgență: pompieri, polițiști, echipe medicale și tehnicieni ai companiilor de energie.
Echipele de intervenție reparau liniile electrice chiar și la temperaturi de minus 20 de grade Celsius, adesea sub amenințarea atacurilor rusești de tip „double-tap”, când același obiectiv este lovit de două ori pentru a ucide echipele de salvare.
La 1 februarie, o dronă rusă a lovit un autobuz care transporta angajați ai DTEK către o centrală electrică din apropierea orașului Dnipro: 12 muncitori au fost uciși și 16 răniți.
În ianuarie, bombardamentele rusești au ucis 161 de civili și au rănit 757, potrivit relatărilor din presă.
Rezistență socială și sprijin extern
În ciuda dificultăților, protestele publice aproape că nu au existat.
„Societatea a rezistat. Nu au existat proteste masive din cauza întreruperilor de curent, ceea ce Rusia spera să provoace”, a spus Budanov.
Un rol important l-a avut și sprijinul internațional. Polonia și România au crescut rapid exporturile de electricitate către Ucraina, iar mai multe state europene au trimis generatoare, echipamente și materiale pentru reparații.
Polonia a coordonat un efort internațional de livrare de generatoare: 379 din rezervele guvernamentale, 447 finanțate din fonduri UE și zeci donate de orașe, inclusiv 90 trimise de Varșovia către Kiev.
La rândul lor, țări precum Germania, Franța, Italia, Olanda, Finlanda, Elveția, Spania, Norvegia și Japonia au furnizat echipamente energetice și materiale pentru infrastructură.
În plus, milioane de ucraineni și companii au instalat generatoare proprii. Potrivit estimărilor DTEK, 5-6 gigawați de energie – aproximativ 20-25% din consumul de iarnă al Ucrainei – provin acum din generatoare private.
Această distribuire a producției de energie face rețeaua mult mai rezistentă la atacuri, spun analiștii.
„Am rezistat”
Forțele aeriene ucrainene au rezumat campania într-un mesaj publicat luni:
„Cerul Ucrainei a rezistat. Sistemul energetic a fost păstrat datorită profesionalismului trupelor de apărare antiaeriană, al unităților mobile de foc, al aviației și al inginerilor energetici care au reparat infrastructura sub bombardamente.
Am luptat. Am supraviețuit. Vom câștiga.”